x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Guvernul Ciomu

Guvernul Ciomu

23 Iul 2004   •   00:00

Cand vine vorba de teschereaua cetateanului mioritic, in folclorul financiar exista doua ziceri adanci: Ce face romanul cand ramane fara bani? Schimba o suta de dolari sau, mai nou, de "euroi". Sau, cine spune ca n-are lumea bani sa faca o excursie, in week-end, la Carrefour, Cora sau Selgros.

Asa sa fie? Statisticile spun ca venitul mediu in Romania a ajuns undeva in jurul valorii de 160 de euro, in crestere cu aproape 50 de procente fata de cu cativa ani in urma. Vanzarile de autoturisme, un alt indicator al nivelului de trai, cresc de la an la an. Afacerile imobiliare prospera, indiferent ca e vorba de palate, vile sau cutii de chibrituri. Preturile la case au urcat vertiginos, semn ca se cumpara in draci. Bunurile de folosinta indelungata au cunoscut o adevarata explozie, o data cu dezvoltarea sistemului de credite. Cozile la ghiseele bancilor au ajuns sa le concureze cu succes pe cele de la magazinele de carne de pe vremea lui Ceausescu.

Televiziunile sunt sufocate de reclame care indeamna audienta sa cumpere. De la tampoane la autoturisme. Superoferte, superpromotii, preturi facute knock-out, rate mici de nu le vezi nici cu lupa.

Iar romanul cumpara. La o privire mai atenta, structura produselor achizitionate ne pune pe ganduri. Marea majoritate isi cheltuieste salariul sau pensia, pana la ultimul leu, pe intretinere, transport, medicamente si mancare ieftina. Exista o patura intermediara, care isi opinteste nivelul de trai prin indatorare, achizitionand, in general, produse electrocasnice, mai mult sau mai putin necesare. Veniturile lor nu suporta inca o rata de leasing la o masina sau o rata de credit ipotecar. Isi cumpara insa "luxul ieftin", pentru ca asa au vazut la televizor cum vechiul frigider e aruncat pe fereastra. Sunt cumparatori si asta le confera un sentiment de confort.

Realitatea cruda ne arata ca doar patru procente dintre romani isi permit sa economiseasca. Cu alte cuvinte, balanta lor lunara de venituri si cheltuieli e pozitiva. Iar excedentul, denumit de catre specialisti "venit discretionar", ia calea produselor scumpe ale caror vanzari au crescut semnificativ. Un singur exemplu este elocvent: in Romania s-au vandut, in primele sase luni de la deschiderea reprezentantei, mai multe automobile Maseratti decat in Cehia timp de un an de zile. Discrepantele sunt mari, asa cum bine ii sade unei economii in tranzitie.

Vom putea spune cu adevarat ca nivelul de trai a crescut in Romania atunci cand procentul celor care isi permit sa economiseasca va deveni semnificativ. Ceea ce presupune ca salariile si pensiile, care constituie veniturile marii majoritati, sa creasca in valoare reala, astfel incat sa depaseasca cuantumul cheltuielilor necesare pentru subzistenta. Lucru, din pacate, extrem de dificil in conditiile actualei politici fiscale, care descurajeaza orice angajator care poate ar fi dispus sa mareasca salariile.

Acest chirurg al economiei care este guvernul si-a propus sa realizeze o operatie prin care aparatul reproducator (adica intreprinderile generatoare de plusvaloare) sa devina functional. Asa ca a decis sa coboare impozitul pe profit din zona inghinala (25%) la locul sau firesc, adica la sub 20%. I-a scapat, in schimb, bisturiul si a facut harcea-parcea salariile care, taiate in trei bucati de darile catre stat (CAS, impozit, somaj, sanatate), nu vor mai putea in veci sa atinga dimensiunile normale.
×
Subiecte în articol: editorial