Haute-couture cu boarfe vechi

In primavara anului 2003, autoritatile monetare atrageau atentia ca politica de dobanzi poate sa o ia cu un pas inaintea inflatiei, coborand ratele pentru a trage mai repede in jos preturile de consum, dar este mai precaut sa se astepte confirmarea ca inflatia a scazut si abia apoi sa se reduca dobanzile.

Cum ramane cu acest postulat la o inflatie lunara de 1,7-2% - cel mai inalt nivel de dupa septembrie 2003?! Pai, daca in aprilie 2004-aprilie 2005, inflatia a totalizat 10 procente (fata de 8,7% in martie), iar in mai si iunie este putin probabil sa revina sub 9%, atunci dobanzile de la depozitele populatiei ar trebui sa urce de la o medie de 8% la 9-10%. Daca insa nu se va vedea asa ceva, inseamna ca iarasi ni s-a explicat ca jumatate din inflatia anului 2005 e data de scumpirile cu titlu exceptional de la curent si gaze si ca dobanzile perdante sunt de fapt pozitive, dupa cum castiga romanii si de pe urma aprecierii monedei nationale.

Orice s-ar intampla, un motiv de consolare se gaseste intotdeauna. Daca atunci cand titeiul trece de 55 de dolari/baril companiile petroliere ne informeaza ca scumpesc benzina cu 1.000 de lei, iar cand revine la 48-49 se fac ca nu observa, de ce n-ar proceda la fel si bancile care platesc dobanzi de 6%? Asadar, daca in Romania "pretul corect" se obtine numai cand este in dezavantaj cetateanul - numit cand client, cand contribuabil, cand deponent - , inseamna ca asa e moda anul acesta.

Colectia primavara-vara 2005 contine marfuri pentru toate gusturile: sacouri mici si taioare cambrate, fuste scurte si dobanzi real negative, talii joase si dividende lipsa, jachete safari si impozite mai mari pe dobanzi mai mici, decolteuri adanci si rezerve minime obligatorii ca in lumea a treia.

Iar daca tot discutam despre ce se poarta anul acesta, nu putem uita ca moda revine periodic la ideile vechi. Designerii anului 2005 s-au inspirat copios din stilul 2002, pe care il credeam deja "retro". Va defila din nou, cu succes de casa, tinuta meschina obtinuta pe seama economiei de material la dobanzi si a buzunarelor stramtate de la salopetele salariatilor? Se pare ca indiferent daca au loc privatizari sau disponibilizari, pana la urma tot trebuie sa se restructureze ceva. Ca de obicei, nu este vorba de economie, ci de populatie, care are de ajustat cureaua cu cateva gauri in minus. Iar daca in 2003 si 2004 tot s-a refacut ceea ce se stricase - economisirea - in 2005, nu mai ramane decat sa se restranga creditarea si gata: banii din banci pot finanta ce nu incaseaza Trezoreria din economie, la costurile si termenele impuse de aceasta.

Cat priveste inflatia, nu merita sa va faceti griji. Tratata ca un accesoriu de maxima importanta, ea pastreaza o caracteristica niciodata demodata: se va baga mana in buzunarele inguste ale tuturor pana la nivelul cerut de FMI. Singura necunoscuta va ramane moda din 2006. Ce va fi trendy atunci? Oare deficitul se va transforma in excedent, Ã la bvlgari, iar oamenii vor veni cu bani de acasa, Ã la japonese, numai ca sa-si pastreze privilegiul de a-si deschide depozit la banca?

Pana si marile case lucreaza cu materialul clientului, deci sa ne reamintim declaratia autoritatilor monetare din 2003: trebuie sa se astepte mai intai confirmarea ca inflatia a scazut si abia apoi sa se reduca dobanzile. A, da?! Pai, chiar daca linia dobanzilor a lasat sa se intrevada o scadere substantiala (de la 17,96% in decembrie 2004 la 7,96% in prezent), iar inflatia a reactionat exact pe dos (s-a ajuns ca maximului de inflatie din ultimele 19 luni sa-i corespunda cele mai joase dobanzi din toate timpurile), moda s-a schimbat, look-ul e altul... Doar economia e aceeasi. Artificiile monetar-fiscale muta peticele de pe un buzunar pe altul. Daca nu mai arata cool un deficit bugetar si o inflatie ca-n anii ’90, ne impopotonam cu deficite comerciale si cvasifiscale.

Din pacate insa, convertirea inflatiei, a somajului, a salariilor rupte de productivitate in importuri, arierate si dobanzi in scadere nu inseamna un plus de performanta. Tighelul complicat si tivul ascuns mascheaza prost croiala saracuta si urzeala tocita a hainei intoarse pe dos.

Bineinteles ca nuantele difera. Romania are totusi, in momentul de fata, un glamour care i-a lipsit multa vreme: cel mai bun rating din ultimul deceniu si jumatate - "investment grade". Dar acesta nu s-a obtinut pe seama progreselor din economie, ci prin majorarea rezervei valutare de la mini la maxi. Mai ramane sa punem in spatele manechinelor de APACA afise cu supermodele si sa ni se ofere si noua costume cu eticheta Armani si accesorii inscriptionate Rolex. Banii din strainatate captusesc importurile si arieratele, obtinute de creatorii finantisti prin broderii artistice cu inflatia si deficitul bugetar din anii ’90. O incercare patetica de a vinde drept haute-couture boarfe vechi recuperate de la taica Lazar: materialul nu mai rezista la inca un spalat.