Henţ pe tichia de mărgăritar

Stop joc! Bursa transferurilor internaţionale s-a închis. Negustorii serioşi îşi marchează profitul. Doar persecutaţii meseriei au mai rămas în decor.

Stop joc! Bursa transferurilor internaţionale s-a închis. Negustorii serioşi îşi marchează profitul. Doar persecutaţii meseriei au mai rămas în decor. Tarabagiii fotbalului rătăcesc bezmetic prin minciuna vieţii, reciclează în continuare zvonuri şi reclamă imaginare trădări.

Ştim ce-am dat la export. Prin Mazilu (la Dnepr), Sepsi (la Benfica) şi neaşteptata înregimentare a lui Radu Ştefan la Lazio bifăm mutările importante. Mutări realizate discret, fără taraf mediatic şi nuntaşi gălă­gioşi. Azilul profesional pe care Clau­diu Niculescu şi Victoraş Iacob l-au dibuit prin Germania se plasează, cu îngăduinţă, în zona interesului secund. În rest, Dumnezeu cu mila şi purgaţie de promisiuni după gust.

Dumitru Tudor, zis şi Consomme, doctorand al generaţiei Ana Maria Prodan în impresariat, ne-a îmbălsămat cu palavre despre transferul lui Lovin în Spania. Prima tentativă a eşuat deoarece don Quijote de la Mancha s-a răsucit după ce l-a reabilitat pe Sancho Panza. S-a reorientat spre Malaga. Dar nici aici n-a finalizat, sensibilizat fiind în jena sa intelectuală de faptul că ora de desfăşurare a meciurilor concura programul de vizitare a Muzeului Pablo Ruiz Picasso. În fine, implementarea lui Lovin în fotbalul academic a fost compromisă total atunci când jucătorul a dat cu piciorul şansei vieţii sale, declarând că nu mai acceptă să fie reprezentat de Ciorbă. Returul impresarului s-a lăsat cu henţ pe tichia de mărgăritar: “Lovin e un băieţaş crescut pe la ţară. Un băieţaş care nu prea are cultură multă. El crede că tot ce zboară se mănâncă”. Bravo, Mitică. A meritat să-ţi scoţi scobitoarea din carie pentru o asemenea spunere. Numai că nu se zice cultură multă. Aia de-o ştii tu – cultura de porumb, de floare sau de bostan – se cheamă cultură mare. Ai însă dreptate să spui că Lovin a greşit atunci când a crezut că tot ce zboară se mănâncă. După cum a greşit şi atunci când a crezut că tot ce zboară se numeşte impresar.

Schimbând pe ici, pe acolo, de această dată prin puncte neesenţiale, povestea lui Lovin se potriveşte, din păcate, şi altor jucători care au colindat fotbalul european la bordul minciunilor sfruntate.

Fără voia sa, Ionel Dănciulescu reprezintă ultimul exemplu. Dinamovistul a fost purtat în ultimele 24 de ore pe la Terek Groznâi, pe la Alma Ata Kairat şi pe la Aris Salonic. Ar trebui multă îngăduinţă pentru a-i considera doar naivi pe cei care mai cred în astfel de poveşti.