x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ilie Şerbănescu: Când şi pavăza este lovită

0
Autor: Ilie Serbanescu 07 Oct 2008 - 00:00

Experţii UNCTAD au calculat că, între 1999 şi 2007, mo­nedele ţărilor din Europa de Est (inclusiv Rusia) au cunoscut o apreciere de circa 30% în raport  cu un indice al principalelor monede de pe glob, iar deficitul de cont curent al acestor ţări a urcat în ansamblu la 9% echivalent PIB în 2007, nivel aproape dublu faţă de cel din 1999.



Experţii UNCTAD au calculat că, între 1999 şi 2007, mo­nedele ţărilor din Europa de Est (inclusiv Rusia) au cunoscut o apreciere de circa 30% în raport  cu un indice al principalelor monede de pe glob, iar deficitul de cont curent al acestor ţări a urcat în ansamblu la 9% echivalent PIB în 2007, nivel aproape dublu faţă de cel din 1999.

Economistul-şef al UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comnerţ şi Dezvoltare), Heiner Flassbeck, consideră, pe baza acestor date, că ţările est-europene riscă "să intre într-o criză clasică de cont curent", faptul reprezentând viitorul pericol pentru ţările respective, care se află deja într-o situaţie ce a fost până acum experimentată doar de trei ţări din Asia şi America Latină.

Să precizăm că respectivele aprecieri au fost făcute înainte de declanşarea noii faze a crizei financiare internaţionale, în care instituţii financiare simbol din Statele Unite, dar apoi şi din Europa Occidentală, au început să cadă ca popicele, anunţând într-un fel că extinderea crizei la nivel global nu mai poate fi evitată. Ceea ce dă cu atât mai mult substanţă şi probabilitate proiecţiilor UNCTAD.

Dl Flassbeck este fără echivoc în privinţa cauzelor acestei situaţii. "Piaţa monetară din regiune a fost dominată de speculaţii de tip carry-trade (operaţiuni de împrumut în monede cu dobânzi mici pentru plasamente pe pieţe cu dobânzi mai mari).

Speculatorii înregistrează astfel profituri semnificative, dar ţările din regiune sunt puse într-o situaţie delicată, iar mai devreme sau mai târziu se vor confrunta cu o criză financiară şi cu o depreciere semnificativă a monedelor." Flassbeck consideră inevitabilă ajustarea puternică a acestor monede, pentru că este singura cale de ieşire din dezechilibrele create.

Nu suntem în măsură să apreciem cât se potriveşte analiza UNCTAD situaţiei din fiecare dintre ţările regiuni, dar se poate spune clar că în cazul României se potriveşte perfect. Nici o divagaţie, nici o ieşire din scenariu: apreciere artificială a leului, în contradicţie totală cu fundamentele economice de deficit extern fabulos, care presează puternic asupra cursului şi inflaţiei!

Atâta doar că în cazul României distorsiunile sunt mai grave. Deficitul extern este de 14%, şi nu de 9% echivalent PIB, cât este media pe ansamblu, şi nu s-a dublat, ci s-a triplat în perioada analizată de studiul UNCTAD.

La asemenea cifre, este evident că, dacă previziunile UNCTAD se adeveresc, probabilitatea ca criza financiară şi căderea mondei naţionale să se producă este mult mai mare în cazul României, având în vedere menţionatele dezechilibre mult peste medie.

Pentru ansamblul regiunii, singura posibilitate ca o criză financiară să nu se producă ar fi ca anume ceva să fie diferit în acest caz faţă de cele anterioare, când deficite grave de cont curent şi aprecieri artificiale ale monedelor au sfârşit inevitabil în căderi de curs şi restructurări provocate de inflaţie.

Deşi economistul-şef al UNCTAD refuză implicit existenţa în cazul actual al ţărilor est-europene a ceva special, vorbind pur şi simplu de o "criză clasică de cont curent" ce le paşte!

În mod limpede, din punctul de vedere al fundamentelor  economice – care sunt esenţiale – nu există nimic special sau diferit.

Singurul lucru special ar fi că multe dintre ţările în discuţie – inclusiv România – sunt membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar reprezenta o anumită pavăză pentru eventualitatea unor schimbări instabilizatoare de atitudine din patea capitalurilor străine.

Rămâne de văzut dacă o asemenea – potenţială, dar incertă – pavăză va fi mai puternică decât impactul fundamentelor economice, ceea ce, mai ales în condiţiile actualei crize financiare internaţionale care va ataca şi pavăza însăşi, este cu totul improbabil. Atât de improbabil, încât, dacă s-ar întâmpla, s-ar deschide un alt capitol în manualele de economie!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   unctad

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de