x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iliescu - Nastase - scrisorile care renteaza

0
06 Sep 2004 - 00:00

Saptamana trecuta a stat sub semnul schimbului de scrisori dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu in chestiunea relatiei dintre Presedintele Republicii si formatiunea de guvernamant. Marti, 31 august, liderul PSD i-a trimis lui Ion Iliescu doua epistole.

Una prin care-l invita sa-si dea acceptul de a reveni la conducerea partidului dupa incheierea mandatului. Alta, prin care-l invita sa-si dea acceptul de a candida pe listele PSD pentru Senatul Romaniei. Premierul s-a hotarat sa-si sacrifice timpul sau mai mult decat pretios pe altarul genului epistolar dupa ce luni, 30 august, Ion Iliescu declarase ca asteapta o invitatie scrisa din partea PSD. Miercuri, 2 septembrie, Ion Iliescu a raspuns printr-o singura scrisoare. Luand insa ruleta si practicand masurile de rigoare, am putut constata ca, desi doar una, scrisoarea domnului presedinte are o lungime egala cu cele doua scrisori ale lui Adrian Nastase puse cap la cap.

La un asemenea trafic epistolar intre doua personalitati sezand cu chirie in Palate aflate la cativa kilometri distanta, primul nostru impuls a fost de a apela la Caragiale. Si Balzac i-a scris, timp de 15 ani, contesei Hanska. Marele prozator avea insa o justificare intemeiata. El sedea la Paris, iar iubita inimii sale, la Odessa, cele doua localitati nefiind legate, la vremea respectiva, prin Internet si nici macar prin telefonia mobila. In plus, Balzac se plangea tot timpul ca n-are bani. De inteles, in atari conditii, ca nu putea lua caleasca pentru a-i comunica oral contesei tumultul inimii sale, preferand formula epistolara. O formula deloc pe placul unui barbat, stiut fiind ca nici macar acum, in era clonarii, nu s-a descoperit modalitatea de a te culca cu o femeie prin corespondenta. Adrian Nastase nu-i Balzac si, evident, Ion Iliescu nu-i contesa Hanska. Preferinta domnului premier pentru rezolvarea prin scris a unei comunicari ce se putea face si oral starneste nedumeriri. Mai intai, pentru ca Adrian Nastase nu ar fi fost nevoit sa apeleze la caleasca, precum ilustrul sau inaintas, in nevoia de a transmite fiintei iubite vorbele dulci de care ii e sufletul prea plin. Apoi, multe lucruri se pot spune despre domnul premier. In nici un caz ca n-are bani de un drum pana la Cotroceni.

A face apel la Caragiale pentru abordarea unui moment politic nu e insa un gest prea inspirat. Satiricul nostru se pricepea, neindoielnic, la literatura. La politica nu era insa prea tare. Desi s-a inscris la iuteala in Partidul Democrat Conservator, noua stea a politicii romanesti in 1908, desi i-a inaltat lui Take Ionescu, liderul formatiunii, elogii mult mai tari decat cele inaltate de Mircea Geoana lui Adrian Nastase la Congresul Extraordinar al PSD, n-a reusit sa ajunga nici macar pe listele de candidati, d-apoi sa fie deputat.

Nu ne ramane, astfel, decat sa abordam momentul de saptamana trecuta cu instrumentele analizei. Din acest punct de vedere, se cuvine a reaminti ca epistola e unul dintre cel mai des folosite mijloace in viata politica. Prin epistola se intelege, desigur, scrisoarea data publicitatii. Oamenii politici o folosesc nu atat pentru a se explica unul altuia, dar mai ales pentru a se explica marelui public. Schimbul de scrisori dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu se inscrie pe deplin in aceasta situatie. Nu intotdeauna s-a intamplat asa in istoria Romaniei. Intre 1941 si 1944, Maresalul Antonescu a avut un schimb intens de scrisori cu Iuliu Maniu si Dinu C. Bratianu. Ca dimensiuni nu se bucurau de egalitatea epistolelor dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu. La scrisorile trimise de Iuliu Maniu in 22 februarie 1942 si Dinu C. Bratianu in 24 septembrie 1942, fiecare cam de doua pagini, Maresalul raspunde in 29 octombrie 1942 cu o scrisoare de 92 de pagini. Spre deosebire de scrisorile dintre presedinte si premier, cele dintre Ion Antonescu si liderii PNT si PNL nu se dadeau publicitatii. Mai mult, erau considerate secret de stat, astfel ca in clipa cand Ilie Lazar a inceput sa imparta, la Capsa, copii ale scrisorilor dintre Ion Antonescu si Iuliu Maniu, Maresalul s-a suparat atat de rau ca l-a trimis in lagarul de la Targu-Jiu. Nu e musai sa tragem de aici concluzia ca Ilie Lazar a suferit prea tare, pentru ca a dezvaluit schimbul de scrisori ce nu puteau fi date publicitatii. Mai intai, pentru ca la Targu-Jiu nu se traia chiar atat de rau si, apoi, dupa 23 august 1944 a avut motiv sa se laude cu cat a suferit el sub regimul de trista amintire.

Schimbul de scrisori e posibil nu numai intre oameni, dar si intre partide. Asa s-a intamplat in vara lui 1968, in timpul crizei cehoslovace. La inceputul lui iulie, partidele comuniste din Polonia, R.D. Germana, Ungaria, Bulgaria si URSS trimit, fiecare, cate o misiva Partidului Comunist Cehoslovac. Echipa lui Dubcek se pomeneste cu nu mai putin de cinci epistole pline de ingrijorari, de sfaturi, de avertismente voalate. Praga raspunde, la randu-i, prin cinci scrisori trimise celor cinci capitale. Asta dupa ce, pe 11 iulie, posta la nivel inalt adusese P.C. Cehoslovac o scrisoare comuna a Celor cinci. Rezultatul acestui trafic epistolar se cunoaste. Trupele tarilor expeditoare invadeaza tara destinatara.

Schimbul de scrisori dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu le-a adus fiecaruia numai avantaje. Ion Iliescu a obtinut un act scris in virtutea caruia poate pretinde, dupa alegeri, locul la sefia PSD. Adrian Nastase a pus mana pe capitalul electoral al lui Ion Iliescu. Din faptul ca el insusi a iscalit cele doua scrisori, chiar daca in numele partidului, dar mai ales din faptul ca Ion Iliescu nu i-a returnat, manios, epistolele, ci, dimpotriva, i-a raspuns cu laude pe masura, electoratul prezidential a fost convins o data in plus ca Adrian Nastase e un fiu respectuos al Tatalui politic si un urmas desemnat al acestuia la Tronul de la Cotroceni. Si aici putem spune ca-n Istoria Romaniei n-a fost totdeauna asa. In 27 martie 1938, Corneliu Zelea Codreanu ii trimite lui Nicolae Iorga, prin curier, la redactia Neamului romanesc scrisoarea "Comertul legionar de la Obor si de la Lazar". Era o modalitate de a raspunde unui articol publicat de savant in Neamul romanesc din 25 martie 1938 sub titlul "In plin roman foileton". Capitanul apeleaza la aceasta cale, pentru ca nu putuse publica scrisoarea, date fiind conditiile de cenzura. Nicolae Iorga, in loc sa-i raspunda, cum a procedat Ion Iliescu cu Adrian Nastase, face plangere penala la Parchetul Militar pentru ultraj. Urmare a scrisorilor trimise, Adrian Nastase ar putea sa ajunga la Cotroceni. Corneliu Zelea Codreanu a ajuns la inchisoare. E o diferenta, sa recunoastem!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   nastase,   iliescu,   adrian,   scrisori,   ion

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de