x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

IMM-ul cu optsprezece copii

0
Autor: Tudor Octavian 07 Iul 2007 - 00:00

Mă găndesc de mai mult timp la un reportaj tv, in care o duducă miloasă deplăngea situaţia grea a unei familii cu optsprezece copii.

Imi fac griji cu ce am scris la un moment dat despre fata aceea. Am scris că nu statul trebuie să le dea bani de la buget familiilor cu optsprezece copii, ci chiar reporterii miloşi, din salariile lor, astfel ca taţii aceştia din cale afară de productivi să se hrănească bine, să rămănă in vănă pănă la 20 de ani şi să mai toarne vreo zece-doisprezece copii.


Mă găndesc de mai mult timp la un reportaj tv, in care o duducă miloasă deplăngea situaţia grea a unei familii cu optsprezece copii.

Imi fac griji cu ce am scris la un moment dat despre fata aceea. Am scris că nu statul trebuie să le dea bani de la buget familiilor cu optsprezece copii, ci chiar reporterii miloşi, din salariile lor, astfel ca taţii aceştia din cale afară de productivi să se hrănească bine, să rămănă in vănă pănă la 20 de ani şi să mai toarne vreo zece-doisprezece copii.

Ideea de randament m-a condus la o altă interpretare a chestiunii.

In fond, părinţii care aduc pe lume mulţime de copii sunt nişte mici intreprinzători. Cănd ajung la 21 pot infiinţa, conform legii, un sindicat. Căt de greu e să munceşti la concepţia şi la fabricaţia a optsprezece suflete numai taţii care adorm, de indată ce işi dau duhul in pat, ca să pună de unul, o pot spune. Se ştie că doar primul copil iese uşor din prima incercare. Cu următorii e muncă lungă. Odinioară, mamele cu doisprezece prunci primeau titluri republicane de eroine şi sporuri de leafă. Primeau, de asemenea,

abonamente gratis pe tramvai - deşi arareori năşteau in tramvaie - şi bilete de tratament in staţiuni, ca nu cumva să se oprească din eroica lor misiune. Nimeni insă nu s-a preocupat şi de eroismul bărbaţilor, care trebuia să-şi aducă aportul - conform unei formule a vremii - noapte de noapte, in timp ce nevestele lor şi-l aduceau plenar doar intr-o noapte.

Noi confundăm adesea dragostea cu sexul. Dar confundăm şi dragostea de copii cu dragostea de făcut copii. Familiile cu foarte multe odrasle au toate datele ca să fie considerate unităţi de producţie, iar dragostea de făcut copii, un factor tehnologic de bază.

Am discutat treaba cu mai mulţi amici, care au afaceri şi angajaţi. Unii au găsit că ar fi mai potrivit să numim aceste industrii puericole Fundaţii culturale, Grupuri de dialog social sau chiar Organizaţii nonprofit. Eu rămăn la părerea că sunt totuşi un fel de IMM-uri, care au producţie, dar n-au desfacere. Intrebarea e dacă relaţia fiscală trebuie regulată tot in cadrul familiei sau dacă e nevoie să intervină cu organele lui şi statul, deoarece, in cazul familiei prezentate de reporteriţa miloasă, atăt producţia pe stoc, căt şi manageriatul, cu obişnuita foială sindicală, aveau loc intr-o singură odaie.

Un filozof spune că despre lucrurile de care nu trebuie să se vorbească trebuie să se tacă. E un punct de vedere fatalist, demn de toată preţuirea, care n-ar fi şi mai preţios dacă ar rămăne in grădina filozofului. Numai că noi, cei cu unu, doi şi trei copii, plătim la impozite de innebunim ca să primească ajutoare sociale IMM-urile puericole. Şi ca să aibă căte o duducă miloasă motive să ni le prezinte ca pe nişte vinovăţii ale societăţii.

Dacă acest articol vi se pare, dragii mei cititori, inoportun, neuman şi in dezacord cu principiile democraţiei, imi cer iertare, dar vă dau un motiv să cădeţi pe gănduri: Populaţia planetei a ajuns la 7-8 miliarde şi e doar o chestiune de ani ca să atingă pragul citic de 10 miliarde.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   copii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de