x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În ADN-ul românului foşnesc stejarii

0
Autor: Florin Condurateanu 20 Noi 2017 - 07:27
În ADN-ul românului foşnesc stejarii


Stejarii i-au adăpostit pe românii izgoniţi de hoardele năvălitoare, care le dăduseră foc caselor, le-au împrospătat speranţa cu aerul pur al frunzelor, ca să se întoarcă la vatra lor. Stejarii cu desişul lor au găzduit oştenii viteji care, apărându-şi glia, au atacat deştept armatele cotropitoare mult superioare la Călugăreni, Podul Înalt, Rovine. Codrul e frate cu românul. Prin codrii Ipoteştilor îşi purta paşii şi genialitatea băieţandrul Eminescu. Prin pâlcul de arbori se jucau copilul Ştefan şi tovarăşii lui, imitau răzeşii în luptă dreaptă, l-au legat pe unul dintre băieţi, tocmai când năvăleau tătarii, oşteni moldoveni cu zor mare l-au ascuns pe viitorul domnitor, dar l-au uitat pe băieţelul legat de stejarul din Borzeşti şi l-au ucis barbarii. Legenda aşa povesteşte, Ştefan cel Sfânt l-a răzbunat peste ani pe prietenul omorât şi i-a decimat pe cotropitorii tătari. Prin pădure se plimba Amza Pellea în pauzele de filmare, dădea cu iubire la o parte ramurile arborilor şi se minuna: “Pe aceste poteci a călcat un dac de neîngenuncheat”. Din ram de stejar şi-a cioplit Avram Iancu un fluier, cu care cânta doine prin satele Apusenilor. În stejarul din ogradă s-a urcat Măriuca, fetiţa-erou, ca să le comunice ostaşilor noştri mişcările trupelor nemţeşti; un glonţ inamic i-a înflorit cu sânge pieptul iei. Grandioasă iniţiativa Antenei 3 de a sădi împreună cu mii de români peste 50.000 de stejari purtând panglica tricoloră şi numele câte unui ostaş jertfit la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz pentru ţinerea dreaptă a României. Căpitanul Grigore Ignat a murit cu mitraliera sprijinită de genunchi şi a ţinut ore multe pe loc, de unul singur, asaltul regimentelor nemţeşti. Când i-a propus mareşalului Averescu să atace cu plutonul ei, slăbuţa învăţătoare Ecaterina Teodoroiu a lăcrimat în timp ce bubuiau obuzele. Când mareşalul i-a zis: “Te ascult, domnişoară”, eroina a oftat: “Îmi ziceţi domnişoară şi eu sunt rănită de două ori!”. Trei copii, doi băieţei de mână cu surioara mai mică, s-au dus pe câmpul Mărăşeştilor să găsească o părticică din tatăl lor mort, s-au întors cu o pungă de oase scoase din pământul unei foste tranşei. Iancu Porumbaru a excelat ca mare chirurg, colonelul Mihai Porumbaru a luptat în al doilea război pentru întregirea României, sora a născut o fată ajunsă medic în comuna Cincu, unde fac manevre azi soldaţii români şi americani din NATO.

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de