Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ROMĂNIA CA TELENOVELĂ
Intălnirea conducerii cu pensionarii are loc la Restaurantul Şura ţărănească, local cu specific romănesc. Proprietarul e un simpatizant al partidului aflat acum in Opoziţie. Cănd partidul a fost la Putere, proprietarul a obţinut multe licitaţii cu căntec. Nici cu actualul partid de guvernămănt nu stă rău. In campanie a avut grijă să-şi dea obolul. N-a pus localul la dispoziţie de dragul partidului.
ROMĂNIA CA TELENOVELĂ
Intălnirea conducerii cu pensionarii are loc la Restaurantul Şura ţărănească, local cu specific romănesc. Proprietarul e un simpatizant al partidului aflat acum in Opoziţie. Cănd partidul a fost la Putere, proprietarul a obţinut multe licitaţii cu căntec. Nici cu actualul partid de guvernămănt nu stă rău. In campanie a avut grijă să-şi dea obolul. N-a pus localul la dispoziţie de dragul partidului.
- Vine şi presa?, s-a interesat.
- Vine, i-a răspuns Liderul. Vin şi televiziunile!
Omul de afaceri dădu glas unei ipoteze sceptice. Işi potrivi buzele pentru a-i ieşi un părţăit scurt, dar destul de expresiv.
- Vin!, intări Liderul, Camelia (consiliera de imagine a partidului, o fată bătrănă, pasionată de copiii străzii) a avut grijă să le transmită că va fi şi măncare.
Faţa omului de afaceri se lumină brusc. Da, acum putea fi liniştit. Dacă se anunţă măncare, prezenţa televiziunilor e sigură. Şi, dacă mai cheamă intr-o cameră alăturată un redactor şi-i strecoară un plic, sută la sută pe cel puţin un post tv se va da numele restaurantului. In sală, bătrăni şi bătrănici din cartier. Aduşi şi aduse aici de vestea că se dă de măncare. Primarul de sector, cel care i-a convocat, a avut grijă să le şoptească aşa, in treacăt, că pot lua şi acasă. Drept pentru care toţi au venit la ei cu pungi de plastic pe care se face reclamă la noul model de Audi. Lumina din becuri pulsează prăpăstios, dănd palpitaţii auditoriului: ii incearcă spaima c-a inceput cutremurul. Cutremurul cel Mare, despre care profeţeşte seară de seară la postul lor preferat de televiziune un ins prost bărbierit şi cu un ochi atins de albeaţă. Alţii, care nu cred in profeţii, trag o concluzie mai pragmatică: nu s-a plătit curentul! Ştiu asta de la blocurile in care stau. Ca avertisment că li se va tăia curentul nu primesc un plic in cutia poştală. Seară de seară, drept prefaţă la bezna absolută, compania de electricitate le dă semnal prin pălpăirea becurilor.
La prezidiu au luat loc liderii partidului. Destul de greu, deoarece toţi au nişte burţi zdravene, care nu se impacă deloc cu strămtimea de pe ridicătura podelei. Auditoriul plescăie anemic din palme. Liderul cel mare găseşte de cuviinţă că trebuie să anime atmosfera. Se ridică tinereşte şi face o glumă. Din marginea prezidiului, primarul fixează aspru auditoriul. Bătrănii şi bătrănicile inţeleg că trebuie să rădă. Răd. Liderul şi-a pus un tricou de adolescent venit la mare cu gaşca. Pe pectorali se deschide ciocul Răţoiului Donald. Liderul cel mare dă cuvăntul unui lider mai mic. Şi el in ţinută de discotecă dintr-un campus studenţesc de stat. Dregăndu-şi vocea, liderul mai mic incepe un lung discurs despre grija partidului său faţă de pensionari. Alături, colegul său de conducere face pe coala de hărtie din faţă socoteli despre profitul la un transport de cherestea. Liderul mai mic atacă guvernul. Profeţeşte că o să cadă curănd. Colegii săi din prezidiu işi plesnesc palmele a aplaudat. Dacă bat din palme se face vănt. Şi văntul ar putea dărăma guvernul. Işi plesnesc palmele şi pensionarii din sală. Pot astfel să tragă cu ochiul spre uşa incăperii din care adie, ispititor, mirosul pateurilor proaspăt incălzite. Cineva a lăsat-o intredeschisă. Continuănd să aplaude, pensionarii din sală se uită de-a binelea. Prin deschizătură se văd mesele deja incărcate. Asta ii face şi mai convinşi că guvernul trebuie să cadă. Drept pentru care aplaudă şi mai tare. Din fundul sălii, unde a răsărit intre timp, omul de afaceri se străduieşte să-i atragă atenţia Liderului cel Mare. E niţel impacientat. Intălnirea se lungeşte. Dacă o s-o ţină aşa, nu se termină inainte de două. Or, la 13:30, el are programată o nuntă. O nuntă de ţigani instăriţi.
Au sosit deja camioanele cu străchini şi ceaune. Căţiva inşi vănjoşi, cu o figură de tipi dispuşi oricănd să-ţi dea un cap in gură, au inceput deja să descarce. Nunul cel mare, un bulibaşă profilat pe traficul de droguri uşoare, vrea să fie dat la televizor. Firma de PR, angajată de socrul mic, i-a spus că televiziunile vin şi dau la ştiri despre nuntă dacă aceasta se conformează tradiţiilor ţigăneşti. Bulibaşa habar n-are de tradiţiile ţigăneşti. Contra unei sume frumuşele, un cercetător de la Institutul de conservare a tradiţiei, autorul unor cărţi traduse peste hotare, i-a pus la dispoziţie un material de căteva pagini, cu scheme. Nunta va respecta riguros schemele. Inclusiv cea care arată cum să fie furată mireasa la miezul nopţii fără riscul de a fi violată. Bulibaşa a aranjat ca echipele de tv de la intălnirea cu pensionarii să tragă căteva cadre şi cu nunta. Drept pentru care, la un moment dat, cei de la prezidiu işi dau seama că lipseşte ceva. Ridică privirile şi constată că nu-i mai fixează nici o cameră. O manifestare politică fără televiziune e ca nunta fără lăutari. Spre fericirea pensionarilor din sală, intălnirea se incheie rapid. Uşa camerei de alături se dă de perete. Incepe partea a doua a intălnirii: Intălnirea cu pateurile.
Intălnirea conducerii cu pensionarii are loc la Restaurantul Şura ţărănească, local cu specific romănesc. Proprietarul e un simpatizant al partidului aflat acum in Opoziţie. Cănd partidul a fost la Putere, proprietarul a obţinut multe licitaţii cu căntec. Nici cu actualul partid de guvernămănt nu stă rău. In campanie a avut grijă să-şi dea obolul. N-a pus localul la dispoziţie de dragul partidului.
- Vine şi presa?, s-a interesat.
- Vine, i-a răspuns Liderul. Vin şi televiziunile!
Omul de afaceri dădu glas unei ipoteze sceptice. Işi potrivi buzele pentru a-i ieşi un părţăit scurt, dar destul de expresiv.
- Vin!, intări Liderul, Camelia (consiliera de imagine a partidului, o fată bătrănă, pasionată de copiii străzii) a avut grijă să le transmită că va fi şi măncare.
Faţa omului de afaceri se lumină brusc. Da, acum putea fi liniştit. Dacă se anunţă măncare, prezenţa televiziunilor e sigură. Şi, dacă mai cheamă intr-o cameră alăturată un redactor şi-i strecoară un plic, sută la sută pe cel puţin un post tv se va da numele restaurantului. In sală, bătrăni şi bătrănici din cartier. Aduşi şi aduse aici de vestea că se dă de măncare. Primarul de sector, cel care i-a convocat, a avut grijă să le şoptească aşa, in treacăt, că pot lua şi acasă. Drept pentru care toţi au venit la ei cu pungi de plastic pe care se face reclamă la noul model de Audi. Lumina din becuri pulsează prăpăstios, dănd palpitaţii auditoriului: ii incearcă spaima c-a inceput cutremurul. Cutremurul cel Mare, despre care profeţeşte seară de seară la postul lor preferat de televiziune un ins prost bărbierit şi cu un ochi atins de albeaţă. Alţii, care nu cred in profeţii, trag o concluzie mai pragmatică: nu s-a plătit curentul! Ştiu asta de la blocurile in care stau. Ca avertisment că li se va tăia curentul nu primesc un plic in cutia poştală. Seară de seară, drept prefaţă la bezna absolută, compania de electricitate le dă semnal prin pălpăirea becurilor.
La prezidiu au luat loc liderii partidului. Destul de greu, deoarece toţi au nişte burţi zdravene, care nu se impacă deloc cu strămtimea de pe ridicătura podelei. Auditoriul plescăie anemic din palme. Liderul cel mare găseşte de cuviinţă că trebuie să anime atmosfera. Se ridică tinereşte şi face o glumă. Din marginea prezidiului, primarul fixează aspru auditoriul. Bătrănii şi bătrănicile inţeleg că trebuie să rădă. Răd. Liderul şi-a pus un tricou de adolescent venit la mare cu gaşca. Pe pectorali se deschide ciocul Răţoiului Donald. Liderul cel mare dă cuvăntul unui lider mai mic. Şi el in ţinută de discotecă dintr-un campus studenţesc de stat. Dregăndu-şi vocea, liderul mai mic incepe un lung discurs despre grija partidului său faţă de pensionari. Alături, colegul său de conducere face pe coala de hărtie din faţă socoteli despre profitul la un transport de cherestea. Liderul mai mic atacă guvernul. Profeţeşte că o să cadă curănd. Colegii săi din prezidiu işi plesnesc palmele a aplaudat. Dacă bat din palme se face vănt. Şi văntul ar putea dărăma guvernul. Işi plesnesc palmele şi pensionarii din sală. Pot astfel să tragă cu ochiul spre uşa incăperii din care adie, ispititor, mirosul pateurilor proaspăt incălzite. Cineva a lăsat-o intredeschisă. Continuănd să aplaude, pensionarii din sală se uită de-a binelea. Prin deschizătură se văd mesele deja incărcate. Asta ii face şi mai convinşi că guvernul trebuie să cadă. Drept pentru care aplaudă şi mai tare. Din fundul sălii, unde a răsărit intre timp, omul de afaceri se străduieşte să-i atragă atenţia Liderului cel Mare. E niţel impacientat. Intălnirea se lungeşte. Dacă o s-o ţină aşa, nu se termină inainte de două. Or, la 13:30, el are programată o nuntă. O nuntă de ţigani instăriţi.
Au sosit deja camioanele cu străchini şi ceaune. Căţiva inşi vănjoşi, cu o figură de tipi dispuşi oricănd să-ţi dea un cap in gură, au inceput deja să descarce. Nunul cel mare, un bulibaşă profilat pe traficul de droguri uşoare, vrea să fie dat la televizor. Firma de PR, angajată de socrul mic, i-a spus că televiziunile vin şi dau la ştiri despre nuntă dacă aceasta se conformează tradiţiilor ţigăneşti. Bulibaşa habar n-are de tradiţiile ţigăneşti. Contra unei sume frumuşele, un cercetător de la Institutul de conservare a tradiţiei, autorul unor cărţi traduse peste hotare, i-a pus la dispoziţie un material de căteva pagini, cu scheme. Nunta va respecta riguros schemele. Inclusiv cea care arată cum să fie furată mireasa la miezul nopţii fără riscul de a fi violată. Bulibaşa a aranjat ca echipele de tv de la intălnirea cu pensionarii să tragă căteva cadre şi cu nunta. Drept pentru care, la un moment dat, cei de la prezidiu işi dau seama că lipseşte ceva. Ridică privirile şi constată că nu-i mai fixează nici o cameră. O manifestare politică fără televiziune e ca nunta fără lăutari. Spre fericirea pensionarilor din sală, intălnirea se incheie rapid. Uşa camerei de alături se dă de perete. Incepe partea a doua a intălnirii: Intălnirea cu pateurile.
