x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„În limba ta ţi-e dor de mamă”

0
Autor: Florin Condurateanu 18 Iul 2019 - 07:39
„În limba ta ţi-e dor de mamă”


Formidabilă poezia lui Grigore Vieru, „În limba ta ţi-e dor de mamă şi vinul e mai vin şi prânzul e mai prânz şi doar în limba ta poţi râde singur şi doar în limba ta te poţi opri din plâns”. Marele violonist care a cucerit şi cele străinătăţuri cu interpretările senzaţionale pe vioara Stradivarius făcea o destăinuire tulburătoare cum că, atunci când a revenit acasă, după 2 ani, din Statele Unite, când l-a auzit pe şoferul de taxi înjurând zdravăn în româneşte a plâns de fericire că s-a întors în România. Marii ştabi ai lumii, la ora două ziua, se află la New-York şi la ora 7 ajung la Tokio. Asta s-a putut întâmpla fiindcă au străbătut jumătate din cerul planetei în avioane de foarte mare viteză inventate de românul genial Henri Coandă. După o carieră glorioasă în Occident, simţind că trăieşte ultimii ani, Coandă s-a întors acasă ca să fie îngropat în pământul străbun. Un recunoscut savant în domeniul neurologiei, doctorul Gheorghe Marinescu, a elaborat acum 100 de ani un tratat despre celula nervoasă, despre neuron. Academia de Medicină a SUA a solicitat Academiei Române traducerea în limba engleză a acestui vechi tratat scris de profesorul român acum un secol, pentru a deveni carte de căpătâi în neurologia americană de astăzi. Gheorghe Marinescu a făcut şi primul film ştiinţific, la începutul secolului trecut, în acelaşi timp cu fraţii Lumiere, inventatorii cinematografiei. Savantul român a filmat defectele de mers ale unui bolnav, după un accident vascular cerebral. Astfel, profesorul Marinescu deschidea calea filmelor cu caracter ştiinţific în lume. Doctorul Gheorghe Marinescu a lucrat 2 ani la clinica celebră de neurologie din Paris. Îl preţuia inventatorul francez al neurologiei şi i-a propus să rămână definitiv în spitalul parizian, ca important colaborator al lui. Marinescu a mulţumit pentru preţuire, dar a refuzat: „Mă întorc în România, am o mamă spălătoreasă de care trebuie să am grijă, ca şi de suferinzii români”. A înfiinţat prima clinică de neurologie la Spitalul Colentina. Locuia într-o cămăruţă la Spitalul de boli nervoase şi venea cu tramvaiul la Colentina. Inventator distrat, mai uita să-şi ia bilet şi a fost prins de controlori şi amendat. Aflând, primarul Capitalei a dat ordin ca la ora plecării de acasă, dimineaţa un tramvai să-l aştepte pe profesorul Gheorghe Marinescu la capul liniei şi să-l transporte la Spitalul Colentina.

 

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de