x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Independenţi dependenţi

Independenţi dependenţi

de Claudiu Saftoiu    |    23 Mai 2008   •   00:00

MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Conform evidenţelor Autorităţii Electorale Permanente, în România a intrat în cursa electorală – la localele din 2008 – un număr de 805 candidaţi independenţi: 55 la municipii, 84 la oraşe şi 666 la comune. Pentru cei interesaţi de soarta candidaturilor independente în politica românească, voi evalua mai jos avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi ameninţările care survin în urma depunerii unei candidaturi ca independent într-o circumcripţie electorală românească.



MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Conform evidenţelor Autorităţii Electorale Permanente, în România a intrat în cursa electorală – la localele din 2008 – un număr de 805 candidaţi independenţi: 55 la municipii, 84 la oraşe şi 666 la comune. Pentru cei interesaţi de soarta candidaturilor independente în politica românească, voi evalua mai jos avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi ameninţările care survin în urma depunerii unei candidaturi ca independent într-o circumcripţie electorală românească.

Avantajul copleşitor şi cel mai înşelător este apetitul debordant al cetăţenilor cu drept de vot pentru independenţi în politică. Peste tot unde se fac sondaje, comunităţile exasperate de jocurile politice locale dintre partide optează cu năduf pentru un altul, care să nu provină din zoaiele politichiei. "Votează un independent ca tine!" – aşa suna acum patru ani sloganul unui independent din Tîrgu-Mureş, care a şi ajuns de altfel consilier local. Trebuie spus că dorinţa de a vota un independent este mai curînd un impuls reactiv şi nicidecum pro-activ al cetăţenilor, aşa cum s-ar crede la prima vedere. Oamenii caută un independent mai degrabă ca să scape de politicienii îmbătrîniţi în rele şi mai puţin din convingerea că independentul ar putea cu adevărat să răstoarne vechile metehne politicianiste din comunitatea căreia îi aparţine.

Dezavantajele mari ale unei candidaturi independente stau în şansele mici pe care legea română i le oferă unui independent. Dacă un independent nu cîştigă cursa electorală, un impediment real îl reprezintă imposibilitatea de a obţine prin glisare un post în administraţie. Dacă intră în turul doi şi pierde, independentul pierde absolut tot. Nu mai rămîne cu absolut nimic după o campanie dusă în spate singur, cu propriile resurse 100%. În schimb, candidatul politic perdant în turul doi se alege cu o listă de consilieri ai partidului şi cu un post de viceprimar. Un alt dezavantaj major al candidatului independent îl reprezintă crearea echipei de consilieri independenţi. Cum aceştia nu sînt recomandaţi de un partid cu o anumită pondere în structura politică locală, consilierii independenţi ai candidatului independent nu ştiu cîte locuri vor obţine după alegeri. Mai mult, ei vor trebui să strîngă la rîndul lor semnături în nume personal – independent – pentru a se înscrie în echipa candidatului independent. Vom avea aşadar nu doar o singură strîngere de semnături, ci mai multe zeci – fiecare pentru cîte un consilier independent. Pentru că aceştia nu pot constitui o listă de independenţi, care să fie votată în vrac. Imaginaţi-vă costurile individuale ale consilierilor pentru a se promova. Ele ar trebui să fie aproape la fel de mari cu cele ale candidatului independent.

Oportunitatea unei candidaturi independente este înţeleasă în România mai mult din perspectiva politică, şi mai puţin din cea a cetăţeanului. Partidele cu scoruri nesigure aruncă în luptă "iepuri independenţi". Aceştia rup din voturile celorlalţi candidaţi şi ori abandonează pe parcurs, ori se repliază ulterior în matca politică din care au plecat, la ordin. Rarele excepţii sînt lăudabile. Dar cine a auzit de ele?

Ameninţările pentru o candidatură independentă sînt date de slabele provizii ale legii române pentru independenţii politici. Dacă sau după ce cîştigă, independentul nu poate să pună la lucru nici o mătură fără îngăduinţa consiliului local. Un consiliu politic, eminamente versat, eminamente partinic.

"Totul sau nimic!" – este dependenţa majoră a independeţilor politici din România. Însă nimic nu e imposibil. Trebuie doar ca cineva să spargă gheaţa.

×
Subiecte în articol: editorial independent independenţi