x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Indisciplina financiara si deficite

0
26 Mai 2004 - 00:00

Intre cauzele accentuarii deficitelor externe se numara si indisciplina financiara.

Explicatia este simpla: arieratele (neplati onorate) cresc cererea agregata si, implicit, importurile. Cifrele disponibile sugereaza o crestere a deficitului cvasi-fiscal in 2003, a arieratelor in general. Oficiali ai Ministerului Finantelor au anuntat intentia Executivului de a reduce deficitul cvasi-fiscal cu cel putin 0,5% din PIB in acest an ca o masura de control al deficitului de cont curent, alaturi de diminuarea deficitului bugetar.

In dezbaterea publica se foloseste adesea notiunea de deficite cvasi-fiscale, insa multora nu le este clar despre ce este vorba; altii le considera ca fiind irelevante. Sunt chiar economisti ce contesta relevanta acestor deficite.

Deficitele cvasi-fiscale se refera la pierderi ale intreprinderilor publice. Cand aceste pierderi nu mai sunt tolerate, ele se transforma dintr-o povara potentiala intr-una efectiva pentru bugetul public - sunt preluate la datoria publica, ceea ce suplimenteaza cheltuielile cu refinantarea acesteia. Asa s-a intamplat cu obligatiile Bancorex si ale Bancii Agricole. Acum, o grija mare este fata de creantele nerecuperate sau pierderile din sectorul energetic. Deci, deficitele cvasi-fiscale privesc numai o parte din arieratele din economie. Aceste deficite pot fi judecate ca stoc de datorie si in dinamica, ca fluxuri care modifica dimensiunea stocului.

Aspectul dinamic este esential pentru a intelege cat de apasatoare sunt deficitele cvasi-fiscale. Cu ani in urma analize ale FMI si Bancii Mondiale vorbeau de pierderi in sistemul energetic de circa 5% din PIB. Ulterior s-a mentionat un procent intre 2%-3% din PIB, ceea ce indica o ameliorare a situatiei; date mai recente arata insa o crestere, ceea ce este o stire rea. Pierderile raman deci importante.

Daca entitati publice isi restructureaza activitatea si devin profitabile (nu numai pe hartie, ci si prin incasari) deficitele cvasi-fiscale pe care le cauzeaza se pot diminua pana la disparitie. Aceasta este miza cea mare a bataliei contra indisciplinei financiare, pentru restructurare. Si dimpotriva, pierderi in crestere pot, la un moment dat, prin preluarea la datoria publica, impovara bugetul public.

Este important de vazut cum evolueaza deficitele cvasi-fiscale, arieratele, in conditiile dezinflatiei. Aceasta, intrucat, pentru intreprinderile nerentabile inflatia era un mijloc de a-si reduce obligatiile de plata in termeni reali. Indicii in aceasta privinta avem din evolutia recenta a arieratelor. Nici aici stirile nu sunt bune, mai ales ca si sectorul privat practica arierate. In ansamblu, arieratele se situeaza la aproape 40% din PIB.

Deficite cvasi-fiscale pot rezulta si in sectorul privat. De exemplu, atunci cand intreprinderi ce au beneficiat de garantii de stat nu-si onoreaza obligatiile fata de parteneri externi, iar platiile vin la scadenta. Aici este vorba de un „hazard moral", cand cel care beneficiaza de garantia statului nu este motivat sa munceasca pentru a-si onora obligatia, in timp ce cel care a oferit imprumutul a mizat pe bonitatea statului. Exista si situatia cand, din ratiuni legate de riscul de sistem, autoritatea publica intervine pentru salvarea unor entitati private; este cazul sistemelor bancare cu episoade pe care le intalnim si la noi in anii ’90. Pentru a preveni asemenea cazuri este nevoie de o foarte buna supraveghere prudentiala si interventie la timp (preventiva).

Indisciplina financiara poate fi combatuta prin constrangeri bugetare tari, prin aplicarea legislatiei in materie (inclusiv falimentul). Privatizarea ajuta cand inseamna eliminarea de pierderi curente si, in plus, fluidizeaza platile in economie. Unde privatizarea nu este posibila (la unele utilitati publice) este nevoie de restructurare, chiar daca aceasta implica investitii mari. Este nevoie de concurenta pe piata, care sa stimuleze eficienta in detrimentul „extractiei de rente". O eficienta superioara a economiei conjugata cu disciplina financiara conduce la deficite mai mici. Deficite cvasi-fiscale, arierate, mai mici ar permite statului deficite bugetare mai mari, atunci cand este nevoie, fara a ingrijora pietele financiare externe. La noi, in 2004, un deficit bugetar mai mare nu este oportun.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   deficite,   cvasi-fiscale

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de