x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Întoarcerea la Coasta de Aur

0
Autor: George Arion 14 Ian 2011 - 00:54

Unul dintre cele mai bune romane ale lui Nelson DeMille este „Coasta de Aur”. În acest thriller cu mult farmec, inspirat de „Marele Gatsby” al lui Scott Fitzgerald, am făcut cunoştinţă cu o lume scăldată în opulenţă şi rafinament, dar şi în desfrâu şi fărădelegi. El prezintă problemele triun­ghiului amoros pe care îl formează avoca­tul John Sutter, soţia sa, Susan, şi mafiotul Frank Bellarosa, rezolvate prin împuşcarea ultimului, tocmai de către femeia infidelă.

 „Întoarcerea la Coasta de Aur” e o continuare a tragediei petrecute în urmă cu zece ani. Îndrăgostit de personajele sale şi de meleagurile pe care le-a prezentat cu emoţie, Nelson DeMille ne îngăduie să poposim, încă o dată, în acest teritoriu fabulos. Dar o bună parte din minunatul domeniu Stanhope Hall, deţinut de către familia din care provenea Susan, a fost vândut, parcelat, şi dezvoltatorii imobiliari au ridicat acolo vile standard. Ca urmare, el se populează cu alţi oameni, cu alte obiceiuri şi alte orizonturi decât proprietarii iniţiali. Locul aristocraţilor care făceau echitaţie, îmbrăcau haine elegante şi îşi invitau oaspeţii la sindrofii simandicoase este luat de către noii îmbogăţiţi, cu un protocol de viaţă diferit.

Printre ei se profilează statura ameninţătoare a lui Anthony Bellarosa, fiul celui ucis. Luându-i locul tatălui său la şefia unui clan periculos, el urzeşte planuri de răzbunare, astfel încât Susanei, scăpată de pedeapsa justiţiei, să-i aplice propria sa lege.

De ce revine John Sutter, după ce s-a stabilit la Londra, şi după ce a rătăcit, timp de trei ani, cu iahtul, pe mări şi oceane, într-un spaţiu unde a cunoscut mo­mente de bucurie intensă, dar şi unele de oroare şi de maximă durere? Pentru că eroul lui DeMille vrea să în­ţeleagă tot i ce s-a întâmplat, cum de a fost posibil ca o căsnicie fericită să eşueze lamentabil, care îi e partea lui de vină şi în ce constă culpele celorlalţi. În acest scop, el se întâlneşte cu numeroşi prota­gonişti înlănţuiţi în întâmplările anterioare, pune întrebări în dreapta şi în stânga, încearcă să descifreze fapte al căror înţeles i-a rămas obscur, reconstituie evenimente, ca un anchetator interesat să dezgroape un caz tenebros. Totul în amintirea unei mari iubiri pe care i-a purtat-o soţiei sale.

Dar intersectarea drumurilor unor oameni oneşti cu acelea ale unor reprezentanţi ai fărădelegii nu rămâne fără consecinţe dramatice. John Sutter ajunge s-o salveze din nou pe Susan din ghearele mafioţilor însetaţi de vendete. Cavalcada de întâmplări tensionate conduce din nou la crime, ca şi cum lanţul lor nu poate nicidecum să fie întrerupt.

Secretul reuşitei ambelor romane ale lui Nelson DeMille, care îl au în centrul lor pe John Sutter, se datorează, printre altele, creării unor relaţii speciale şi credibile între personaje, umorului său de calitate şi imaginării unor întâmplări care se urmăresc cu sufletul la gură. Un maestru al suspansului,

într-o formă de zile mari, a scris cu o plăcere vizibilă o istorie zbuciumată a unor contemporani de-ai noştri.

Dar toate acestea pălesc în comparaţie cu forţa sa de a evoca un teritoriu de neuitat. În descrierea autorului american, Coasta de Aur devine un tărâm magic, unde este posibil orice: şi trăirea unor clipe înălţătoare, dar şi ma­nifestări de o cruzime atroce, de parcă pământul pe care calcă le provoacă acţiunile şi le inspiră gândurile. Este vorba de o ambianţă bântuită de forţe antagoniste, supusă degradării pe măsură ce emblemele unui alt tip de civilizaţie, specifică secolului XXI, îşi fac tot mai mult simţită prezenţa răvăşitoare de destine şi puterea de metamorfozare a locurilor, nu întotdeauna în bine.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   scena crimei,   jurnalul de duminică

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de