x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Intre continuitate si schimbare

0
21 Noi 2004 - 00:00


"In 1996, electoratul a ales schimbarea. Se va repeta figura si in 2004? (…) Dupa caderea comunismului, in nici o tara din Europa Centrala si de Est un partid n-a reusit sa obtina doua mandate consecutive", scrie Ion Cristoiu in editorialul de astazi.


28 noiembrie 2004: Intre continuitate si schimbare












LA URNE. Romanii, prin votul lor, vor fi singurii in masura sa decida daca se va repeta situatia din 1996


Prezidentialele domina, ca de obicei, campania electorala ajunsa pe ultima suta de metri. Si totusi, in alegerile din 2004, prezidentialele depind decisiv de parlamentare. Va fi si un al doilea tur de scutin. S-a convins de asta pana si Traian Basescu. Liderul Aliantei D.A. a renuntat discret la sloganul falos al victoriei din chiar primul tur. Din experienta alegerilor anterioare, stim cam ce se intampla intre cele doua tururi dupa ce se stabileste ce formatiune a ocupat primul loc. Esecul la parlamentare are un efect devastator asupra sanselor la prezidentiale ale candidatului. Lipsit de perspectiva guvernarii, candidatul nu mai are ce oferi in cadrul targurilor care se fac, de obicei, de catre candidatii care n-au mers mai departe. Militantii intra in deruta. Multi se gandesc deja cum sa-si aranjeze viata sub noul regim. Oamenii de afaceri se grabesc cu banii spre candidatul celeilalte formatiuni. Principalele institutii ale statului traverseaza momentul saririi intr-alta barca. Inutil sa mai spunem ca victoria la parlamentare creeaza brusc un trend in favoarea candidatului a carui formatiune a invins.


De aceea, dupa opinia noastra, momentul crucial al prezidentialelor va fi nu in turul al II-lea, ci in primul tur, cel al parlamentarelor. Se vor confrunta, evident, doua strategii net diferite. Asa cum se vede din intreaga campanie de pana acum, Uniunea Nationala PSD+PUR s-a axat pe sloganul continuitatii. Principala adversara, Alianta D.A., pariaza pe sloganul schimbarii. Sub drapelul schimbarii, al schimbarii adevarate, deoarece n-a guvernat pana acum, lupta si PRM. Fie si la o privire lejera se poate constata ca momentul 2004 repeta intr-un fel momentul momentul 1996. Si in urma cu opt ani, principalele formatiuni in razboi isi impartisera sloganurile. PDSR pleda pentru continuitate. CDR reclama schimbarea.

In 1996, electoratul a ales schimbarea. Se va repeta figura si in 2004? Entuziastii raspunsului afirmativ invoca doua argumente de esenta. Primul se refera la situatia de ansamblu a tarilor din fostul lagar socialist. Dupa caderea comunismului, in nici o tara din Europa Centrala si de Est un partid n-a reusit sa obtina doua mandate consecutive. Uriasele dificultati ale tranzitiei erodeaza dramatic formatiunea de la putere. Chinuit de reforme mai mult sau mai putin eficiente, turmentat de harmalaia democratiei, sedus de populisme, electoratul se grabeste sa-i voteze pe cei din Opozitie, tot sperand ca va fi mai bine. Sub acest semn, victoria PSD la 28 noiembrie 2004 ar fi un miracol. Chiar daca formatiunea de guvernamant a incercat sa se ascunda sub faldurile coalitiei cu PUR, castigarea parlamentarelor ar insemna practic inca un mandat pentru PSD. Altfel spus, o premiera in Est.

Al doilea argument se refera la o presupusa stare de spirit in Romania lui 2004. Cei care sustin ca duminica se va vota schimbarea imagineaza o nemultumire populara fata de guvernarea PSD apropiata, daca nu chiar identica nemultumirii explozive din decembrie 1989. E de altfel ipoteza de lucru a intregii campanii a Aliantei. Axata total pe votul negativ prin debarcarea lui Theodor Stolojan si inlocuirea lui cu Traian Basescu, Alianta s-a concentrat aproape in exclusivitate pe denuntarea regimului PSD. Candidatul formatiunii nu-si precupeteste cuvintele tari la adresa regimului PSD, denuntat ca un soi de Sodoma si Gomora al Europei de Est. Nu fara accente catavenciene, cei de la putere sunt denuntati drept ciocoi, corupti, banditi, ticalosi. Optiunea pentru adjective in defavoarea argumentelor pleaca de la premisa unei stari de spirit vecine cu revolta spontana. Strategii Aliantei, dar mai ales Traian Basescu, un politician cu o mare, uriasa incredere in intuitia sa de moment, considera ca in conditiile Romaniei lui 2004 nu mai e nevoie de argumente. Ca si in cazul regimului Ceausescu in 1989, nu mai e nevoie de a dovedi ca sub guvernarea Aliantei se va trai mai bine. E suficient sa denunti cu huiet regimul PSD, sa anunti ca a doua zi dupa victoria ta liderii regimului vor trebui sa-si ia bilete de avion, sa pregatesti deja tepele din Piata Victoriei, pentru ca sa fii votat intr-un iures amintind de plebiscitele din dictaturi. Potrivit acestei ipoteze de lucru, nici de campanie n-ar mai fi fost nevoie. Cei de la putere se vor prabusi la o simpla adiere politica.


Vor vota romanii continuitatea sau schimbarea? Raspunsul depinde de cateva necunoscute.


Prima se refera la situarea romanilor in contextul popoarelor din Est. Vor fi romanii asemenea celorlalte popoare in privinta celor doua mandate consecutive? Sunt momente cand romanii s-au purtat atipic fata de alte popoare din Est. Sunt si momente cand n-au diferit cu nimic de celelalte popoare. Ramane un semn urias de intrebare cum vor fi ei duminica.

A doua necunoscuta ramane, indiscutabil, starea de spirit a populatiei. A ajuns nemultumirea la gradul revoltei, asa cum cred strategii Aliantei si ziarele crancen anti-PSD? Asa cum se vede din campania electorala, nemultumirea e pusa aproape exclusiv pe seama coruptiei. Constienti ca imaginea de coruptie e deja formata, strategii PSD au socotit ca e inutil sa se mai lupte pentru a o dezradacina. Votul pentru continuitate e argumentat cu alte note definitorii ale regimului PSD. Nu altfel se explica decizia mai mult decat bizara in chestiunea RAFO. Daca nu sunt si alte lucruri care ne scapa, hotararea de preluare a datoriilor RAFO in apropierea alegerilor s-a bazat pe rationamentul ca romanii vor fi mai putin sensibili la o noua dovada ca PSD e corupt decat la argumentul ca PSD isi asuma toate riscurile pentru a asigura locuri de munca. Strategii de campanie ai Uniunii Nationale cred ca punand in balanta cele doua imagini ale PSD - cea de partid al coruptiei si cea de partid al bunei administrari - romanii vor fi convinsi de a doua. Cu atat mai mult - socotesc aceiasi strategi - cu cat nemultumirea populara in chestiunea coruptiei s-a epuizat prin votul de la locale.

Alianta pariaza pe o stare de spirit net diferita in chestiunea coruptiei. Strategii de campanie ai PD, cei care au preluat practic intreaga campanie a coalitiei, cred ca fenomenul coruptiei a ajuns atat de insuportabil incat celelalte argumente aduse de PSD - altfel reale - nu mai au nici o importanta. Pentru romani - judeca acesti strategi, in cor cu jurnalistii si analistii transformati in militanti politici - nu va mai conta nimic: nici intrarea in Uniunea Europeana, nici exceptionala recunoastere internationala, o premiera in istoria PSD, formatiune ce parea condamnata la izolare in plan international, nici buna administrare a tarii, nici stabilitatea sociala. Romanilor le e absolut indiferent cum vor trai din punct de vedere material. Important pentru ei ramane sa-i vada pe ciocoi trasi in tepele din fata Palatului Victoria, pe corupti arestati in direct la tv, pe demnitarii PSD fugind peste hotare si pe Adrian Nastase adus in fata noului zid de la Targoviste. De aceea, asa cum se vede din campania lui Traian Basescu, Alianta pariaza exclusiv pe denuntarea coruptiei. La nici una dintre confruntarile televizate de pana acum n-am sesizat vreo preocupare a candidatului de a dovedi ca guvernarea Aliantei va fi mai buna decat guvernarea PSD in chestiuni cum ar fi: modernizarea tarii, stabilitatea politica si sociala, integrarea europeana, ridicarea nivelui de trai. Singurul lucru retinut e preocuparea obsedanta, dramatica chiar a lui Traian Basescu de a mai aduce la cunostinta natiunii inca un fapt de coruptie al regimului PSD. O astfel de campanie se bazeaza pe un alt calcul al strategiilor Aliantei. E vorba de ipoteza ca in conditiile unor televiziuni aflate in mana PSD, populatia n-a aflat cat de corupt e regimul PSD. Campania electorala e considerata drept un fericit prilej de a face dezvaluiri. Nu intamplator, la cele doua dezbateri televizate de pana acum, Traian Basescu si-a sacrificat spatiul rezervat interventiilor sale pentru a da citire unor documente considerate drept socante pentru opinia publica. Si nu intamplator, asa-zisa Coalitie pentru un Parlament curat, nefericita angajare electorala fatisa a unor organizatii ale societatii civile, a pus la cale raspandirea de fluturasi in stilul partizanilor din Marele Razboi pentru Apararea Patriei. Se invoca faptul ca romanii nu stiu cat de corupt e regimul PSD. Daca ar sti - si in acest sens vor lucra fluturasii aruncati din aer, de pe mare si de pe pamant - atunci vor vota cu Alianta.


De regula, inaintea zilei de vot, numerosi analisti vin in fata natiunii dand drept sigura o anume optiune electorala. Fac asta din pretentia de a fi buni cunoscatori ai starii de spirit a populatiei. Noi nu avem o asemenea pretentie. Noi credem ca votul va depinde de starea de spirit a Romaniei profunde. O realitate ce se constituie intr-o necunoscuta ce nu poate fi dezlegata acum nici de calculele strategiilor de campanie a PSD, nici de intuitiile geniale ale lui Traian Basescu, nici de flerul analistilor mai mult sau mai putin politici.
Starea de spirit a Romaniei profunde o vom afla abia dupa votul de duminica, 28 noiembrie 2004.







Citeşte mai multe despre:   basescu,   traian,   editorial,   psd,   romănii,   campanie,   alianţei,   spirit

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de