x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Intre haos şi dictatură

0
Autor: Adrian Năstase 12 Dec 2007 - 00:00
Intre haos şi dictatură


Actualul preşedinte nu se poate imagina ca şef al unui stat normal. Şi-a creat o imagine de vechil care aruncă cu ardei iute in toate direcţiile ca să facă ordine in haos. Intr-un spaţiu normal, un astfel de personaj nu şi-ar mai găsi locul. De fapt, normalul pe care şi-l poate imagina nu e pluralist, el ar deveni posibil numai atunci cănd totul s-ar face cu aprobarea lui. De aceea, marele său proiect pentru Romănia e balansul permanent intre haos şi dictatură.



De curănd, aflat pe un aeroport, Traian Băsescu a făcut o afirmaţie tulburătoare. Domnia sa crede că proiectul de vot uninominal propus odinioară de Pro Democraţia şi asumat de guvern e rezultatul unei "cărdăşii" intre ONG-ul condus, pe atunci, de Cristian Părvulescu şi liberali.


Pe fond, s-ar putea spune multe. De pildă, ca proiectul in discuţie e vechi, asumat la un moment dat de toate partidele ca bază posibilă pentru negocieri. Că nici preşedintele şi nimeni altcineva nu a remarcat, in legătură cu el, neconstituţionalităţi şi "cărdaşii", vreme indelungată. Că problemele au inceput abia atunci cănd Băsescu a avut nevoie de o temă de referendum. Adică de o altă poziţie decăt cea a guvernului.


 Mie mi se pare insă, acum, mai interesant de analizat un alt aspect. Ca in multe alte dăţi, şi acum preşedintele ne propune, candid, o morală mişcătoare, vie, de-a dreptul dialectică, cum ar fi spus in vremuri apuse un profesor de marxism. Pe scurt: cine se asociază cu domnia sa ori cu tezele domniei sale face un gest responsabil. Operează concesii necesare. In schimb, cine se aliază cu adversarii săi realizează "cărdaşii".


Cănd domnul Părvulescu a sprijinit teza "falsificării" alegerilor din 2004 la trena candidatului Băsescu, nu aveam de a face cu o "cărdăşie" blamabilă, ci cu un act istoric, just şi corect. Cănd acelaşi domn are un proiect susţinut de inamicii din guvern, istoria se opreşte, apar murdăria, insolenţa, micimea sufletească a celor care nu sunt capabili să rodească la umbra marilor catarge.


Cănd PD şi PLD işi trăiesc zilele, separat sau in grup, ducănd la indeplinire tot ce spune şeful statului, care, după cum scrie la Constituţie, nu prea are voie să se amestece in viaţa partidelor, n-are rost să ne găndim la vreo "cărdăşie". Dacă 322 de deputaţi şi senatori au, la un moment dat, altă opinie, avem de a face insă cu o mafie murdară, al cărei nume e de pus pe toate gardurile din ţară şi din străinătate.


Cănd cetăţenii Guşe, Pavelescu şi Şandru aplaudă, sunt oameni responsabili. Cănd au opinii personale sunt "cărdaşi", numai buni de trimis pe linia de centură.


Cănd asfaltul e turnat de cine trebuie, resultă autostrăzi. Cănd lucrează cine nu trebuie, rezultatul sunt mafii murdare ce trebuie stărpite.


Potrivit Constituţiei cu care s-a şi pozat, preşedintele ar trebui să fie un factor de consens şi echilibru. Se pare că Traian Băsescu nu a inţeles cum se cuvine această normă.


In primul rănd, legea fundamentală nu spune că nu pot exista concertări fără participarea instituţiei prezidenţiale. Că dacă alţi oameni, instituţii sau partide se inţeleg şi cooperează, uite aşa, am avea de a face cu ceva ilegal şi murdar. Nici măcar Curtea Constituţională nu a decis că preşedintele trebuie să fie in capul fiecărei mese unde se negociază ceva şi că negocierea trebuie să iasă cum vrea el.


In al doilea rănd, legea chiar interzice preşedintelui să devină factor de haos. Să stimuleze scandalul, faliile, să speculeze vanităţile şi slăbiciunile, in aşa fel incăt mecanismul statal să se blocheze iremediabil.


Traian Băsescu e pur şi simplu gelos şi iritat pe oricare entitate care funcţionează fără contribuţia lui televizată in intervalul jurnalului de ştiri. Dacă ar avea timp, ar supraveghea, probabil, naşteri şi examene de bac. Decolări de avioane şi desenarea colecţiilor de modă. Ca lucrurile să iasă mereu bine şi responsabil.


Actualul preşedinte nu se poate imagina ca şef al unui stat normal. Şi-a creat o imagine de vechil care aruncă cu ardei iute in toate direcţiile ca să facă ordine in haos. Intr-un spaţiu normal, un astfel de personaj nu şi-ar mai găsi locul. De fapt, normalul pe care şi-l poate imagina nu e pluralist, el ar deveni posibil numai atunci cănd totul s-ar face cu aprobarea lui. De aceea, marele său proiect pentru Romănia e balansul permanent intre haos şi dictatură. Actualul context in care s-a plasat ţara noastră nu face posibile dictaturile. Dar nu interzice haosul. Aşa că mergem mai departe.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de