x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Invatand dezvatul

0
27 Iul 2004 - 00:00

NIMENI N-A IMPARTIT OAMENII dupa invitatiile de toate naturile de care-si amintesc. Una e sa fii chemat la vernisajele unde se servesc pateuri rancede si vin de buturuga si alta la congrese internationale urmate de banchete in restaurante de lux.

In total, invitatiile pe care le-am primit, nu conteaza cu ce ocazie si cu ce protocol, au marcat jumatatea distantei dintre bere si vinuri mediocre. O alta impartire, ale carei criterii le resimt in aproape toate imprejurarile, e in functie de inaltime. Cred ca raspunsul cel mai propriu pe care ar trebui sa-l dau cand sunt intrebat ce fel de scriitor sunt e urmatorul: sunt un scriitor de un metru si saptezeci. Dac-as fi avut un metru si optzeci sau mai mult, scriam romane lungi, cu subiecte incarcate de drama. Pana de curand n-am stiut ce-i cabinetul stomatologic. "De aceea esti atat de ironic - mi-a spus un eseist pe teme filozofice - ca nu stii ce-i durerea de dinti. Eu sunt plin de plombe de la douazeci de ani si tot de atunci ma intreb mereu ce sens are viata?" Prin urmare, oamenii sunt iarasi de doua feluri: cu carii si fara carii.

BARBATII CU NUME DE ALINT, gen Capsunel, Bradut sau Fluturas, au precis o problema, fiindca si mamicile lor aveau cand i-au botezat asa.

DUPA 1990, toti varstnicii am invatat cate ceva, dar de salvat ne-am salvat mai cu seama cei carora ne-au reusit cele mai multe dezvaturi.

DESPRE O BATRANA care o duce rau se vorbeste numai la trecut: "Ehei, ce bine o ducea candva cu bulgara ei!". Ca profesoara de limba bulgara, femeia nu avea ce astepta de la viata: salariul la o catedra cu elevi putini si apoi pensia. "Da - spun vecinii cu un soi de alean retroactiv si punitiv - , dar intelegea toate filmele de la bulgari". Ii povestesc unui mic negustor, care are o taraba cu tot felul de maruntisuri metalice, ce fel de balamale imi trebuie pentru un sifonier vechi. Omul imi spune ca stie ce caut. Ca nu le mai are, dar sa ma duc la un magazin din Militari si sa intreb asa: "Aveti balamale din alea tampite?". Fiindca privirea ma tradeaza si ce citeste in ochii mei nu-i place, vine cu explicatii: "Le zic cum le zice toata lumea. Sunt balamale de unica folosinta. Le-a facut un om hain. Sa se strice si sa nu poata fi inlocuite decat cu altele la fel. Care insa nu se mai fabrica". "Ce tampenie!" zic. "Ei, vezi ca spui ca mine?!".

INCA O NENOROCIRE: CHIMIA DRAGOSTEI. Nu-i mai reprosezi femeii: "Tu nu ma iubesti cat te iubesc eu!", ci "Tu nu imprastii tot atatia feromoni cati imprastii eu!". In esenta, un transfer de termeni care ar putea sa le fie prielnic timizilor. Nu te mai chinui zile de-a randul pana ce indraznesti un "te doresc". Ii explici persoanei pana la ce nivel ti-a crescut nu stiu care agent erotic in glanda, ea consulta discret un tabel de compatibilitati afective baze-acizi, iar pentru timiditate, chiar si in conditiile transferului de termeni erotici, iti recomanda un manual al neputintei.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de