Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mitică Dragomir a pus-o de inventar la popota fotbalului. Nea Delaligă l-a croşetat la programul competiţional pe Mircea Sandu aşa după cum i-au cerut colindătorii intemperiilor de cea mai primă divizie. Astfel, într-o atmosferă conlucrativă, tovărăşească şi destul de majoritară s-a decis ca ultima etapă programată iniţial în acest an să fie aruncată dincolo de jumări, pomana porcului şi revelion. Modificarea schimbării nu-mi strâmtează de nici un fel interesele. Ba, din contră, parcă mi-e mai bine să-i ştiu pe vieţaşii primei ligi în imposibilitatea de a mai provoca sictir, să-i ştiu internaţi într-o nevinovată vacanţă. Fiindcă atâta vreme cât s-au dat în fapt, le-a fost urâtă rău de tot schimonoseala. În coadă de peşte au mai rămas doar meciurile din cupele europene. Fiindcă ăia de la UEFA nu prea au sensibilitate la termometru. Iar CFR Cluj şi Steaua n-au decât să tragă ponoasele faptului că nu s-au debarasat de griji mai din timp, aşa cum au făcut-o celelalte condamnate la reprezentare continentală.
Clasamentul care va duce peste an amintirea defunctului sezon poartă cu sine informaţii care s-au luat serios la întrecere cu previziunile cuminţi. Oţelul Galaţi şi Sportul Studenţesc reprezintă echipele cu cele mai constante evoluţii. Bucureştenii par să facă însă o copertă mai liniştită a clasamentului. Şi sunt oarecum de înţeles. Fiindcă bucuria promovărilor trebuie să fie precedată obligatoriu de o retrogradare. Iar romanticii bursieri ai Sportului par împăcaţi cu soarta lor de navetişti. Gălăţenii, în schimb, şi-au făcut viaţă grea atunci când au decis să ducă trena campionatului. Fiindcă inventaţii lui Marius Stan pedalează cam forţat, fapt care provoacă în grupul urmăritorilor stare de înjurătură gâfâită. Şi, la un moment dat, nu este exclus ca supăraţii să facă front comun împotriva evadatului din pluton.
Politehnica Timişoara şi Vasluiul completează, alături de Oţelul, podiumul iernii. Adrian Porumboiu ştie să aprecieze pe proprie răspundere valoarea echipei sale, locul pe care se află la ora actuală şi nu cred că va forţa împotriva naturii. Mai ameţitoare sunt înălţimile pentru Marian Iancu. În aceste condiţii nu este exclus ca apetitul înălţărilor neargumentate spre care tânjeşte patro-nul Timişoarei să-i provoace decizii indigese.
Dinu Vamă ţine cu Rapidul şi ştie s-o facă. Cu Rapidul ţine şi Şumudică. Dar aplombul necontrolat al acestui cabotin poate culisa uşor spre trichineloza pe care chiar el o invoca după meciul de la Bistriţa. Mediaşul este echipa parcursului bine controlat. Este echipa care nu poate înregistra dereglări de traseu. Dar cartea câştigătoare a Mediaşului poate oricând fi contracarată prin cacealmale bine ticluite. Iar dacă la masa de joc se mai şi trişează, atunci Mediaşul poate fi considerată mână moartă în lupta pentru locurile europene. N-aş vrea ca această observaţie să fie pusă în legătură cu celelalte trei echipe care stau în clasament sub Gaz Metan. Chiar dacă acestea sunt, absolut întâmplător, Dinamo, Steaua şi CFR Cluj.
Despre retrogradare nu mai discut. Şi, nu numai din comoditate, aş lua de bun clasamentul actual. Fiindcă nu mai am puterea să mizez pe surprize. Mai ales pe cele plăcute.
