x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inventarul vrajitoarelor

0
Autor: Ion Cristoiu 16 Dec 2006 - 00:00
Inventarul vrajitoarelor


ROMANIA CA TELENOVELA
Moto:
"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"
Mircea Badea
realizator tv

O echipa de cercetatori se deplasa in munti, prin satele mai departate, pentru a inventaria vrajitoarele. Timp de doua luni, echipa vagaunile, umpland cu notite constiincioase caiete intregi, cu scoarte colorate, din vinilin, inregistrand pe banda de magnetofon modul de lucru al vrajitoarelor, marturisit cu mandrie chiar de acestea, filmandu-le in timpul unor descantece. Populatiei din fiecare sat, inclusiv ciobanilor plecati in munti cu stanile, li se aplica un chestionar de douazeci si unu de pagini, care continea astfel de intrebari:
Ce material foloseste vrajitoarea dumneavoastra?
a) carbune stins;
b) inima de cocos tanar;
c) ulcior nedus la izvor;
d) usturoi;
e) alte materiale.
Apelati, cand aveti un neg, la vrajitoare? Da. Nu. Daca da, de ce fel de necaz: a) boala; b) probleme materiale; c) problema sufleteasca.

Cu aceasta ocazie, se stransese un material bogat: cincizeci de caiete cu observatii, doi kilometri de pelicula si cinci benzi de magnetofon. De fapt, fusesera sase, dar una disparuse inaintea plecarii, si seful echipei inclina sa creada ca una din vrajitoare, pricepand pericolul unei astfel de cercetari, sustrasese banda de magnetofon si o distrusese. Intr-adevar, banda fusese sustrasa de o vrajitoare. Aici, seful echipei avea dreptate. In ce priveste distrugerea benzii de magnetofon, se insela: banda fusese sterpelita de vrajitoarea Catrina Tacu, pentru a o folosi in scopurile sale vrajitoresti. Stricandu-se magnetofonul, cei din echipa derulasera o banda, pelicula aruncata pe podea se zvarcolise rapid, rasucindu-se dureros, ca un sarpe viu. De atunci, Catrina Tacu incepu sa-si doreasca cu putere o bucata de banda, realizand deodata cat de mult i-ar folosi pentru noul descantec, la care lucra de vreun an si ceva. Asa ca invata pe un nepot, un pusti de vreo sapte ani, sa se strecoare in camera de la Sfatul popular, unde erau cazati cei din echipa, si sa sterpeleasca o bucata de banda. Nestiind sa umble cu banda, nepotul lua o rola intreaga, intrecand astfel toate asteptarile. Catrina Tacu avea sa foloseasca banda in descantecul pentru dusmani, o medolie taraganata, la sfarsitul careia spunand sa te rasucesti si in mormant, arunca spre usa o bucata de banda, care se rasucea rapid, producand un efect puternic asupra celui descantat.

Cercetarea urma sa prefateze o ampla actiune de lichidare a superstitiilor din intreaga zona. Pe baza respectivelor cercetari avea sa se deplaseze in munti o brigada complexa de raspandire a cunostintelor materialist-stiintifice. Conform unui ambitios program, inaintat pe filiera, pana sus, si acceptat cu mici retusuri, brigada urma sa prezinte in satele din munti, cu ajutorul unei caravane cinematografice anexe, filme documentare extrem de sugestive si convingatoare - spuneau cei ce le vazusera - pentru ideea ca practicile vrajitoarelor din zona erau aproape identice cu cele ale vrajitoarelor din podisul chilean si cu cele ale samanilor din Siberia. La sfarsitul filmului, un conferentiar urma sa traga, deci, concluzia principala: descantecele cu care se falesc vrajitoarele din zona n-au nimic supranatural, ele exprima, dupa cat se vede si din identitatea cu practici de pe alte meridiane, un anumit stadiu de dezvoltare materiala si culturala.

Trecura insa ani in sir, si din acest plan ambitios nu mai ramase nimic. Cercetarile, neprelucrate, zacura in arhivele Comitetului judetean pentru raspandirea stiintei si culturii, umpland aici un dulap intreg. In decembrie 1989, cladirea Comitetului fu luata cu asalt de revolutionarii din oras. Dosarele voluminoase, pline de praf, benzile si filmele fura confundate cu arhiva Securitatii. Drept pentru care unul dintre revolutionari le duse acasa. Mai tarziu, cum in zona inflori o puternica industrie de vrajitoare, le vandu pe bani buni, cu care isi cumpara, printre altele, un scuter la mana a doua.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   banda

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de