x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inventatorul Puţinelu ar trebui să se numească Multicelu

0
Autor: Florin Condurateanu 31 Mar 2017 - 07:45
Inventatorul Puţinelu ar trebui să se numească Multicelu


Profesorul de istorie Dobre Puţinelu are 80 de ani, a suferit un accident vascular cerebral, dar după aceea a avut o idee spectaculoasă: a inventat un îngrăşământ natural din gunoi de grajd dovedit a mări producţia agricolă cu 30%. Obţine brevet, primeşte premii la expoziţiile din România şi nu se mulţumeşte, pleacă la piept cu invenţia lui, în maşina proprie, până la Geneva şi Bruxelles, la marile târguri de creaţie şi inventică, unde comisiile severe îi acordă medalia de argint. Pentru medalia aceasta de inventică profesorul octogenar şi luminos prin gânduri novatoare îşi contrazice într-un fel numele, e cazul să se numească nu Puţinelu, ci Multicelu. Profesorul vârstnic şi familia lui nu au avut bani să cumpere îngrăşăminte chimice şi au utilizat invenţia tatălui octogenar pe pămânul lor din comuna Izbiceni, judeţul Olt. Ideea novatoare a profesorului de istorie Puţinelu a pornit din inteligenţă creativă, dar şi din sărăcie. A amestecat gunoiul de grajd de la bovine şi ovine, a adăugat şi excremente de la porumbei, le-a pus în recipiente cu apă, le-a lăsat la maturare trei zile până culoarea soluţiei a devenit maronie. A rezultat un îngrăşământ natural ieftin, fără toxicitate pentru om şi animale, şi testele au arătat o sporire a producţiei agricole cu 30%. Invenţia profesorului de istorie vârstnic în buletin, dar tânăr în gândire are la poartă mereu coadă de fermieri români doritori să cumpere sticlele cu îngrăşământ natural, evident eficient. Să ne amintim că doctorul în ştiinţă Ştefan Manea, fostul director general al uriaşului Combinat Chimic de la Giurgiu, azi dărâmat, din păcate, până la firul ierbii, a înfiinţat o întreprindere de cercetare şi fabricare a unor remedii naturale pentru sănătate. Directorul şi proprietarul firmei româneşti Ştefan Manea şi specialiştii lui au cucerit în fiecare an o salbă de medalii de aur la Târgurile de Invenţii Geneva şi Bruxelles, semn al preţuirii brevetelor Hofigal. Rău-intenţionaţii, care-şi permit să umilească poporul român, catalogându-l ca un popor de rangul doi, să nu uite câteva erate. Când ştabii planetei ajung de la New York la Tokio în 7 ore, viteza se datorează românului Coandă, inventatorul avionului supersonic. Când semnează acte decisive politic şi economic o fac cu stilouri inventate de Poenaru; s-au îmbogăţit şi prin sapa de foraj adânc în zăcămintele de ţiţei, invenţie a românului Bazgan. Iar salvarea a zeci de milioane de diabetici din lume smulşi din ghearele morţii poartă semnătura savantului Nicolae Paulescu, inventatorul tratamentului cu insulină. Amintim că la baza informaticii se află ideile românului Odobleja şi că premergătorul rachetelor este Herman Obert din Sibiu, asta apropo de ţară de mâna a doua. 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de