x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ion Cristoiu: Jocuri politice în chestiunea uninominalului

0
Autor: Ion Cristoiu 30 Sep 2008 - 00:00

Pentru că – să fim lucizi! – acţiunea PRM nu vizează corectarea trasării colegiilor, ci întoarcerea la votul pe listă



Presa noastră s-a ocupat pe larg de cele do­uă acţiuni ale PRM împotriva Hotărârii de Guvern nr. 802/2008, privind trasarea colegiilor uninominale. Din nefericire, pentru felul în care presa trebuie să-şi în­deplinească misiunea de informare co­rectă a publicului, cele două acţiuni au avut de suferit din două puncte de ve­de­re:

1 Al incompetenţei din punct de vedere juridic. Astfel, puţine ziare şi televizi­uni au re­u­şit să deosebească între cele do­­uă ac­ţi­uni ale PRM. Formaţiunea lui Cor­neliu Va­dim Tudor a cerut mai întâi sus­pen­darea transpunerii în practică a Hotă­rârii de Guvern. Cererea PRM s-a ju­decat re­cent la Curtea de Apel Bucureşti. Res­pin­­ge­rea cererii nu înseamnă, aşa cum au prezentat multe instituţii de presă, ca­le liberă votului uninominal. Mai întâi pentru că urmează judecarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Ro­mâ­­niei. Apoi, pentru că, deşi decizia Curţii de Apel e un semnal şi pentru o posibilă soartă a votului uninominal, s-a respins cererea de suspendare şi nu contestarea Hotărârii. Contestarea propriu-zisă, care a făcut obiectul unei alte ac­ţiuni a PRM, se va judeca la Curtea de Apel abia la 11 noiembrie 2008.

2 Al perspectivei senzaţionaliste, gen: vo­­tul uninominal atârnă de un fir de păr. Explicabilă prin nevoia presei de a face interesantă o chestiune niţel abstrac­tă, pentru cititori şi telespectatori mai pu­ţin interesantă decât dezvirginarea unei ju­ne provinciale de către un preot consă­tean, abordarea suferă de două slăbiciuni:

a) Forţează o realitate ce n-are nici o le­gă­tură cu tensiunea poliţistă. Pentru vo­tul uninominal s-a convocat un referendum. Deşi el n-a fost validat prin neîn­tru­nirea procentajului de 50% participare, majoritatea zdrobitoare a celor veniţi la vot s-au pronunţat pentru votul unino­minal. Două partide mari – PNL şi PSD – şi-au desemnat candidaţii şi au pornit o campanie preelectorală, ba­zată pe ţine­rea la 30 noiembrie 2008 a scrutinului cu vot uninominal. Votul uninominal e sprijinit – fie şi declarativ – şi de un al treilea partid: PD-L. De pariul lui Traian Băsescu pe votul uninominal inutil să mai vorbim. E deja o axiomă, cel puţin la nivel public. În aceste condiţii ar fi absurd să credem că vreo instanţă de ju­decată – fie ea şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – îşi va putea permite să desta­bi­lizeze o întreagă scenă politică şi să con­­trazică voinţa unei ţări întregi dând o sentinţă în urma căreia ne vom întoarce la votul pe liste. Aşa cum am mai arătat, o asemenea decizie nu poate sta la discre­ţia unor judecători, oricât de independenţi ar fi aceştia. Ea trebuie să fie ur­ma­rea unei înţelegeri politice la nivel de partide şi de instituţii ale statului de drept. Nu de altceva, dar mâine-poimâine ne vom trezi că o instanţă din România de­clară ilegală prăbuşirea comunismului, obli­gând ţara să se întoarcă la partidul unic.

b) Trece cu vederea adevărata dimensiune a contestării uninominalului în justi­ţie: cea politică. Pentru că – să fim lucizi! – acţiunea PRM nu vizează corectarea trasării colegiilor, ci întoarcerea la votul pe listă. For­ma­­ţiu­nea lui Corneliu Vadim Tudor n-a ape­lat la Justiţie pentru a nu fi ne­drep­tă­ţi­tă de trasarea colegiilor uninominale. Liderii PRM au declarat în dese rânduri că urmăresc o blocare a votului uninominal. Desigur, PRM e consecvent în bătălia cu uninominalul. Din acest punct de vedere, spre deosebire de alţi lideri politici – în sta­re să dea din gură în direct în favoarea uninominalului şi, ca apoi, după încheie­rea emisiunii, să-ţi spună, între patru ochi, că formula e o prostie –, Corneliu Vadim Tudor se dovedeşte corect. Asta nu ia acţiunii PRM în justiţie dimensiunea politică. Suntem convinşi, din acest punct de vedere, că nici PRM nu-şi pune mari speranţe în blocarea uninominalului de către o instanţă. Scopul ţintit e cel de a da electoratului PRM – antiuninominal – semnalul că îi îndeplineşte dorinţele. Considerînd că liderii PRM sunt politicieni lucizi, nu putem să nu remarcăm că formaţiunea lui C.V. Tudor ar trebui să aibă deja un plan B pentru cazul în care acţiunea va fi respinsă sau judecarea ei amânată la Paştele Cailor. Dacă n-o are, PRM riscă să nu mai intre în Parlament. Pentru că, în timp ce celelalte partide şi-au desemnat candidaţii şi au intrat în campanie preelectorală, PRM stă cu bra­ţele încrucişate, aşteptând decizia instanţei.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   uninominal

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de