x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Islam dupa islam (III)

0
Autor: Dorin Tudoran 17 Sep 2004 - 00:00

Spre deosebire de Iisus, care i-a gonit pe negustori din Templu, islamul i-a invitat cu insistenta in jurul mesei.

Malek Chebel publica in acest an, la Hachette, "Manifeste pour un islam de Lumi"res - 27 propositions pour reformer l’islam". Antropolog si psihanalist, el isi propune sa raspunda in Le Nouvel Observateur unor intrebari ce nu mai pot fi ocolite. Ca de exemplu: "Ce este islamul astazi?", "De unde aceasta nevoie subita de a fi reformat?", "Care sunt problemele pe care le aduc - atat musulmanilor, cat si restului lumii - fie un status quo, fie o reforma a islamului?".

In principiu, ideea lui Chebel este ca atat timp cat un anume nod gordian nu va fi taiat, situatia nu are cum sa se schimbe. Exista niste determinari care nu s-au modificat de o buna bucata de vreme in viata societatilor musulmane. Chebel le numeste fie "legaturi viscerale", fie "cordoane ombilicale".

O prima legatura viscerala pe care Chebel considera ca islamul nu a dorit niciodata sa o rupa este aceea dintre religie si politica. O asemenea confuzie a planurilor a ramas intotdeauna in favoarea religiei caci aceasta din urma "se doreste o interfata cu divinul". Asadar, inca o voce denunta incapacitatea politicului de a se dezvolta din cauza acapararii influentei politice de catre teologi si imami. Cu alte cuvinte, lumea islamului nu a cunoscut inca separarea puterilor in stat.

Un al doilea cordon ombilical pe care Chebel considera ca islamul nu a dorit sa-l taie niciodata este cel ce leaga islamul de bani. "In realitate - scrie Chebel - spre deosebire de Iisus, care i-a gonit pe negustori din Templu, islamul i-a invitat cu insistenta in jurul mesei." Rezultatul?

"Numeroase tari, bogate gratie rezervelor de minereuri si hidrocarburi de care dispun, au sisteme ce permit anumitor oameni sa acumuleze averi chiar mai colosale decat cele ale statului fara sa vada vreodata o antinomie intre asa ceva si spiritul de modestie, frugalitatea Coranului."

Un al treilea cordon ombilical pe care Chebel considera ca islamul nu a dorit niciodata sa-l taie este cel privind trupul. Si se grabeste sa precizeze ca: "Doresc sa vorbesc aici de statutul trupului, in general - cel al barbatului, cel al femeii - dar mai presus de orice de statutul sexualitatii, care este in acelasi timp activitatea nobila a trupului si nodul gordian greu de despartit de imaginar."

Ce denunta, in fapt, Chebel este o cantonare in patriarhal si o zidire in dogma a conceptului de sexualitate in lumea islamica. Cred, spune Malek Chebel, ca adevarata mutatie de maine este grefata pe sexualitate: "Ce rol acordam in islam bucuriei fizice, placerii carnale si gestionarii libidoului?". Pentru a evita orice neintelegere, Chebel precizeaza: "Si pentru ca folosesc cuvantul sexual, nu il cantonez in exercitiul viril al sexualitatii. Ce vizez este, pe de-o parte, dimensiunea eliberatoare a sexului ca mecanism al dezalienarii legaturii intre barbat si femeie si, pe de alta parte, ca factor decisiv al armoniei in sanul unui cuplu". Femeia? "Nu mai este vazuta ca o credincioasa, ci doar ca un partener de sex, mai mult sau mai putin lipsit de calitati spirituale", raspunde Chebel.

Analiza acestui cercetator, ce scrie intr-un registru periculos de transant si, uneori, poate chiar nedrept, se incheie cu un diagnostic necrutator: "Urias cu picioare de lut, islamul nu-si gaseste inca personalitatea. Nici ca forma de civilizatie, nici ca structura de guvernare. Ca religie, el pacatuieste prin minoritatile sale agitate, si anume cele mai violente. Ca structura de guvernare, el sufera in chip lamentabil de o multitudine a centrelor decizionale, care nu ezita sa se urmareasca si sa se anuleze reciproc".
Citeşte mai multe despre:   editorial,   chebel,   islamul,   islam

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de