x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Istoria ca telenovela - Barfele unui Raport Secret (III)

0
Autor: Ion Cristoiu 18 Iun 2006 - 00:00
Istoria ca telenovela - Barfele unui Raport Secret (III)


La 3 noiembrie 1947, Adrian Holman, ambasadorul Angliei la Bucuresti, expediaza la Foreign Office Raportul confidential nr. 262, despre personalitatile din Romania primilor ani postbelici. Descoperit de Gheorghe Buzatu la Public Record Office, din Kew, London, in 1994, documentul contine amanunte deosebite despre principalii actori politici ai momentului. Privirea chiorasa cu care sunt vazuti oamenii regimului pune sub semnul indoielii unele informatii, usor de suspectat ca fiind culese din cercurile taraniste si liberale, simple colportari de zvonuri de cafenea.

DESPRE MALAXA. Din aceasta serie de amanunte la jumatatea drumului dintre barfa si informatie exacta, merita o atentie iesita din comun nota despre Nicolae Malaxa. Capitolul Remarci scoate din umbra portretul unui om de afaceri roman interbelic. Stramos, cu acte in regula al imbogatitilor de tranzitie din Romania postdecembrista: "Unul dintre cei mai inteligenti, cei mai complecsi si mai lipsiti de scrupule oameni din Romania e o combinatie de baron talhar si om de afaceri grec. Cu toate acestea, e foarte generos cu cei care l-au ajutat in anii tineretii sale sarace. Cei care inteleg temperamentul grecesc si metodele amorale ale unor mari biznismeni simt ca-l inteleg pe Malaxa. Cea mai puternica si perfecta tehnica este generoasa corupere a guvernului prin folosirea fondurilor guvernamentale. Orice avans in bani de catre Guvern pentru una din intreprinderile sale este virtual dublu decat cel suficient pentru a-i da capitalul necesar si un enorm profit, pe cand cealalta jumatate e rezervata mitei pentru oficialii care au facut posibila tranzactia". Nota lui Adrian Holman dezvaluie ca Malaxa a fost pus intr-o situatie dificila prin venirea comunistilor: "In toamna lui 1944, era proscris de Rusi ca fascist, deoarece nu putea explica prea clar relatia sa din timpul razboiului cu Germania si Antonescu. Inginerul sau sef, Carp, era in chip proeminent asociat cu Nemtii".

Ambasadorul britanic impartaseste convingerea ca Malaxa avea nevoie din nou de abilitatea sa legendara. Si abilitatea si-a spus cuvantul: Malaxa "a cazut din nou in picioare". Potrivit Documentului, el a apelat la unealta sa de traditie: spertul: "Modest cand e vorba de el insusi, harnic, truditor, Malaxa este generos in mituirea politicienilor de care are nevoie. Un cadou facut lui Groza, in ziua numirii acestuia ca Premier, e aceeasi casa data mai inainte lui Mihai Antonescu, Vicepremier sub Maresalul Antonescu. Omul sau de incredere in afaceri e inginerul Bazil Stefanescu, iar avocatul sau personal, subsecretarul de stat la Finante, Alexandrini.

Politicienii de top sunt pentru el azi vicepremierul Gheorghe Tatarescu, premierul Groza, Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei si Comertului, Mihail Ghelmegeanu; un lider PNT, Ionel Pop, este consilierul sau oficial si e dat ca sigur ca Savel Radulescu e si el inclus in coterie. Aceasta practica de corupere a politicienilor tarii pentru propriile interese suscita ostilitatea si dispretul acelor romani care lupta pentru un regim democratic in tara lor. Pentru Malaxa, ea trece drept o influenta politica pe cit de puternica, pe atit de nesanatoasa". Remarca finala despre Malaxa marturiseste un talent de scriitor, greu de banuit la autorul unui astfel de Document: "Malaxa iubeste viata domestica, dar el are o formula de recreere tipica - ii place sa joace poker".

PRINCIPESA ILEANA, PUSA LA ZID. Victima tendintei de a infatisa oamenii regimului sau cei doar suspectati a fi in relatii bune cu Guvernul Groza ramane principesa Ileana, matusa Regelui si sotia lui Anton de Habsburg. Raportul nu se sfieste a scrie despre aceasta personalitate de exceptie a familiei regale, e drept, in raporturi nu prea bune cu Regina Elena si cu Mihai: "E semnalata a fi prietena intima cu Emil Bodnaras". Amestec inefabil de barfa, informatii exacte si informatii tendentioase, Raportul confidential nr. 262/1947 poate pretinde drepturi de proprietate literara.

LUMEA PRIN CARE TREC

Proza Istoriei

Din calatoria in Scotia, m-am intors interesat de personalitatea lui Mary Stuart (foto), nefericita regina decapitata de Elisabeta. Explicabil ca m-am dus glont la biblioteca de acasa. Umbland la Despartamantul, "Istoria Angliei", dau de Mary Stuart a Scotiei la pagina 336 din "Istoria Angliei", autor Andr... Maurois. Iau cartea, volumul I, si-o pun deoparte. Duminica noaptea, pe la unu, ma apuc de capitolul cu pricina. Gresesc. Nu de capitolul cu pricina ma apuc, ci de cel intitulat "Edmond I". Edmond I a domnit intre 1272 si 1307. Am inceput cu cititul, asadar, de la un moment mai inainte cu trei secole de refugierea Mariei Stuart la Curtea Elisabetei. Dupa ce-am dat gata momentul in care Scotia ramane independenta, ar fi trebuit sa sar la pagina 336. De la 204. Vreo suta si ceva de pagini. Ar fi trebuit s-o fac si pentru ca limbile celor doua ceasuri de pe peretele din fata se indreptau amenintator catre 4 dimineata. La 8 si ceva urma sa ma scol, pentru a merge la biblioteca. N-am facut-o. Am citit nu numai pana la Maria Stuart, dar si pana la "Concluzii" despre Dinastia Tudorilor. Motivul? Andr... Maurois e un scriitor care-si asuma ca obiect istoria. De aici insistenta pe viata de fiecare zi. Astfel incat "Istoria Angliei" e o carte despre realitati fascinante, de la calugarii cersetori pana la cavalerii scortosi. O carte de proza, nu de Istorie. Sau mai degraba de proza a Istoriei.

BARFE

Efectele incercuirii

Cu Lavinia Betea, universitar realmente specialist in comunism, abordez intr-un taifas tv venirea lui Lenin (foto) la putere. Molcoma, ca orice intelectual de peste munti, si asezata, ca orice universitar autentic, imi spune ca bolsevicii au fost ei insisi surprinsi cand s-au pomenit la putere. Nu le venea sa creada. N-aveau nici un proiect, nici un plan. Din cauza asta, dar si din alte cauze. Asa se explica, poate, de ce a luat-o aiurea comunismul in varianta bolsevica. Si ar mai fi un factor care si-a spus cuvantul in politica adoptata de bolsevici - gandesc eu. De cum au dat lovitura de stat, s-au confruntat cu ceea ce ei au numit, chiar daca nitel propagandistic, Teroare alba. Nevoia de a face fata razboiului civil a dus la masurile dictatoriale. Sunt pe cale sa pun in discutie chestiunea. Nu mai am cum. In casca, producatoarea imi repeta - cu disperare si a nu stiu cata oara - ca trebuie sa intre Publicitate. Publicitate!, zic, notandu-mi in caiet sa abordez subiectul. Dupa Publicitate discutam despre alte lucruri. Mi s-a mai intamplat. Astfel ca nu mai pot dezvolta problema. Daca as fi putut, m-as fi intrebat - retoric - ce ar fi fost comunismul in alte conditii decat cele ale Razboiului Civil. In Istorie nu exista: ce-ar fi fost daca... Dar, chiar si convocand acest ce-ar fi fost daca, bolsevismul tot ar fi ajuns la dictatura. Era in natura sa de fond sa fie dictatorial.

NIMIC NU SE PIERDE
14-16 septembrie 1923. Maresalul polonez Iosef Pilsudski viziteaza Romania. Cu acest prilej se semneaza la Sinaia Conventia militara dintre Romania si Polonia. Conventia a contribuit la intarirea relatiilor romano-polone. In imagine: Maresalul, in vizita la Regimentul Baia, numarul 16

SECOLUL XX
9 octombrie 1934. Aflat in vizita in Franta, Regele Alexandru al Iugoslaviei e asasinat la Marsilia de un terorist macedonean. Surprinsa de fotoreporteri in direct (asta da lovitura de presa!), secventa surprinde momentul cand Regele se prabuseste pe scaunul masinii, in timp ce politistii francezi navalesc asupra asasinului.
Citeşte mai multe despre:   istoria ca telenovela,   malaxa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de