x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Istoria ca telenovela - O natie fara principii clare

0
Autor: Ion Cristoiu 30 Apr 2006 - 00:00

La cea dintai reuniune a Adunarii Deputatilor din Moldova se proclama Unirea Principatelor sub Domn strain. Despre acest moment, Dimitrie Bolintineanu scrie in Viata lui Cuza Voda…

Dimitrie Bolintineanu, ministru al Culturii in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fixat pentru posteritate de o litografie din epoca

La cea dintai reuniune a Adunarii Deputatilor din Moldova se proclama Unirea Principatelor sub Domn strain. Despre acest moment, Dimitrie Bolintineanu scrie in Viata lui Cuza Voda: "Plecind din Constantinopol ca sa ma intorc in tara, dupa multi ani de exil, ambasadorul Frantei, D. Thouvenel, imi zise, daca merg prin Moldova, sa spun deputatilor ca Puterile Europene, in urma unui resbel, care avea drept scop intarirea Imperiului Otoman, nu puteau consimti la o politica care putea sa slabeasca acel imperiu, caci unirea cu principe strain era de natura a implica ideea de neatirnare absoluta a Principatelor la Turcia. Ma descarcai de aceasta misie familiara. Aceasta idee ce o comunicai D-lor C. Negri, Raleti si Cogalniceanu, nu era de gustul deputatilor Moldoveni. D. Cogalniceanu zise chiar ca de nu ne va da Europa Domn strain, face inca o revolutie".

NESTATORNICIE. Exprimand vointa poporului, clasa politica din Moldova, ca sa-i zicem asa, declara sus si tare ca vrea Domn strain. Cu orice pret. Ce se intampla la scurt timp dupa asta? "Deputatii din amindoua tarile se lepadara de ideea Domnului strain, cind puterile detera cel din urma cuvint contrar, cu acelasi entuziasm cu care primise mai inainte ideea de domn strain", Conchide, amar, Dimitrie Bolintineanu: "Nimic nu ucide o natiune ca aceasta usuratate asupra principiilor. Cind o natiune nu sacrifica nimic pentru principii, nu tine la nici un principiu". Si pentru a fi mai convingator, scriitorul da si alte exemple de nestatornicie a natiei in materie de reactii la evenimente: "Cind D. Kogalniceanu arunca in plebiscit guvernul personal, natia il aclama. Cind, dupa 11 februarie, aliatii D. Kogalniceanu arunca in plebiscit guvernul proprietarilor si burghezilor, natia il aclama cu aceeasi facilitate si nepasare".

Dimitrie Bolintineanu se refera la cele doua plebiscite convocate la un interval de doar doi ani. Pentru consfintirea Loviturii de stat de la 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza apeleaza la ceea ce s-ar numi azi, Intoarcerea la popor. Tinut in 10 si 14 mai 1864, plebiscitul se soldeaza cu un vot zdrobitor in favoarea Loviturii de Stat: 682.621 de voturi pentru, 1 307 impotriva si 70.220 de abtineri. Natia, vorba lui Bolintineanu, aclama astfel: dizolvarea Parlamentului si inlocuirea acestuia cu un soi de Mare Adunare Nationala, concentrarea puterii in mainile lui Cuza si ale Camarilei sale, introducerea cenzurii, suprimarea drepturilor cetatenesti. Doi ani mai tarziu, Locotenenta Domneasca, asezata la carma tarii dupa detronarea lui Cuza, din noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, convoaca un plebiscit. Pentru a vedea daca poporul e de acord cu aducerea lui Carol I pe tronul tarii. Desfasurat intre 2 si 8 aprilie 1866, plebiscitul se lasa cu un vot zdrobitor: 685.969 pentru, doar 224 impotriva si 124.837 de abtineri. Plebiscitul din 1864 e marcat de manifestatii populare. Regizorii acestora raman necunoscuti. Pana cand ii vom descoperi, sa le consemnam, totusi, ca fiind spontane.

FILOSOFUL ISTORIEI. Plebiscitul din 2 si 8 aprilie 1866 se dorea o confirmare a loviturii de stat din 11 februarie 1866. Cel din 10 si 14 mai 1864 fusese convocat pentru a da sustinere Loviturii de stat din 2 mai. Altfel spus, maririi lui Cuza. In 2 si 8 aprilie 1866, Locotenenta Domneasca vrea sa obtina sprijinul opiniei publice pentru detronarea lui Cuza. Natia, cum ii zice Dimitrie Bolintineanu, voteaza in acelasi entuziasm la o diferenta de doar doi ani, detronarea celui preamarit in mai 1864. Trecand dincolo de simpla consemnare, Dimitrie Bolintineanu se dezvaluie ca un filosof al istoriei. Fata de natia inteleasa ca multime, are o parere extrem de proasta. In dese locuri din Memoriul sau istoric, multimea e amendata pentru incapacitatea de a avea principii. Trecand in revista controversa asupra domnului strain, el deosebeste doua tabere cu interes de aducere pe tron a unui conducator de peste hotare: "Boierii fanarioti din Moldova care vedeau in aceasta reintoarcerea catre epoca fanariotilor, si adeptii ideilor liberale, care vedeau in ideea de domn strain ideea de neatarnare a romanilor (…)".

Pentru a nota dispretuitor: "… dupa acestia veneau turmele, care admit orice idee fara a o cerceta". O profetie a manipularii de azi prin intermediul televiziunilor?

NIMIC NU SE PIERDE

Maresalul Alexandru Averescu surprins in septembrie 1933 in viligiatura la Kissingen (Bavaria). Liderul Ligii Poporului e acum un politician tras pe linie moarta. Va mai reveni in prim-plan abia in februarie 1938. Destinul lui Averescu sta marturie de vremelnicia popularitatii in politica. In 1918 cand intra in politica, maresalul se bucura de o simpatie populara vecina cu idolatria. Anii de guvernare ii vor eroda capitalul electoral.

LUMEA PRIN CARE TREC

De ce a cazut Cuza?

In "Amintiri din viata-mi", Alexandru Candiano-Popescu surprinde ascutit una dintre cauzele caderii lui Cuza, daca nu chiar cea mai importanta: "Ceea ce a lipsit lui Voda Cuza (aceasta a grabit caderea sa) este ca, pe linga o desavirsita lipsa de tact, nu se uita, vroind sa uzeze pe toti oamenii politici din fruntea tarii, la mijloacele cu care se slujea, asa ca, intr-o zi, s-a pomenit cu mai toti acestia adunati impotriva-i, ceea ce a inlesnit inchegarea unei puternice coalitii, ce l-a si rasturnat in noaptea de 11 februarie. El se incredea orbeste (infirmitatea sa capitala) in pisicherlic si dibacie, si ranind cu brutalitate amorul propriu al tuturor celor care-l slujeau, si-a facut dintr-insii neinduplecati vrajmasi, si toate aceste vrajmasii, adunindu-se la un loc, au format o stinca ce, cazind asupra-i, l-a zdrobit". Greselile capitale ale lui Cuza:
1) Apeland la mijloace dubioase, s-a straduit sa-i compromita pe toti cei de pe scena politica, uitand ca vine clipa cand ai nevoie de un sprijin;
2) A deschis fronturi spre toate azimuturile. Si i-a facut astfel dusmani pe toti.
3) Nu a crezut in loialitate. Omul politic se bazeaza, indeobste, pe interesati. Are insa nevoie si de insi care sa creada in el.
O lectie. O lectie de Istorie. Dar cine mai tine cont azi de lectiile Istoriei?

BARFE

El a votat, el a fost ales

Conventia de la Paris (7 august 1858) dadea Principatelor Romane si un soi de Constitutie. Prin stipulatiile electorale se infiintau trei colegii: cel al alegatorilor primari din judete, cu un venit funciar anual de minimum 100 de galbeni, cel al alegatorilor din judete, cu un venit anual de minimum o mie de galbeni, zisi si alegatori directi si cel al alegatorilor din orase, cu un capital funciar, industrial sau comercial - personal sau total - de minimum 6.000 de galbeni. Prin caracteru-i restrictiv, se ajungea la situatii mai mult decat hazlii. Cum era, de pilda, cea din judetul Ismail. Potrivit Monitorului Oficial al Moldovei din 16 martie 1860, Colegiul alegatorilor primari e alcatuit dintr-un singur delegat: Costin Varnav. Si a castigat alegerile cu o unanimitate zdrobitoare: de un vot. S-a ales pe sine insusi cu unanimitate!
7 noiembrie al tarului Nicolae. (foto) Observa Al. Candiano-Popescu in "Amintiri din viata-mi": "Rusii, (…), incetul cu incetul, pusesera stapinire asupra Principatelor. Armata este organizata ruseste, Regulamentul Organic, dat de rusi, consulul rus, atotputernic in tara. Aceasta este viata noastra politica si sociala de la 1832 pina la rasboiul Crimeii. Desi nu eram inglobati oficialmente in imperiul moscovit, rusii erau insa, de fapt, stapinii tarii. 6 decembrie, ziua tarului era 10 mai al acelor timpuri". Sau 7 noiembrie al epocii de dupa 23 august 1944.

SECOLUL XXI

APRILIE 1975. Personalul diplomatic american e evacuat cu elicopterele din Saigonul cucerit de fortele comuniste. Fuga cu elicopterul de pe acoperis pentru a scapa de asediatorii de la sol pare a fi inspirat si imaginea lui Nicolae Ceausescu plecand cu elicopterul de pe acoperisul Comitetului Central.
Citeşte mai multe despre:   istoria ca telenovela,   cuza,   strain,   bolintineanu,   dimitrie bolintineanu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de