Imi place sa cred ca nu exista vreo intrecere capitalista intre cele doua institutii: Parchetul General si DNA. Si scriu asta pentru ca a aparut un fel de frenezie, uneori de-a dreptul isterie, la nivelul celor doua institutii, care nu aduce nimic bun. Au trecut cateva zile de cand procurorii au cerut arestarea lui Dinu Patriciu, dar n-am inteles nici pana astazi de ce a trebuit sa asistam la tot acel circ mediatic. Televiziunile transmiteau de zor cum Dinu Patriciu astepta la sediul Rompetrol sa-i vina citatia. Procurorii se dadeau de ceasul mortii sa-l aresteze, dar uitasera sa-i trimita citatia. Si uite asa, vreme de cateva ore, telespectatorii romani au putut urmari un spectacol pe cinste, de fapt un joc penibil de-a soarecele si pisica.
De ce n-o fi fost chemat Dinu Patriciu a doua zi de dimineata la tribunal ca sa-i fie judecata cererea de arestare? E o intrebare pe care si-au pus-o multi dintre cei care au asistat joi seara la "prigonirea" lui Dinu Patriciu. In fata unui asa spectacol nici n-au mai contat motivatiile procurorilor pentru cererea de arestare, asa cum n-au mai contat nici capetele de acuzare la adresa lui Dinu Patriciu.