x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Jucătorii

Jucătorii

de Tudor Octavian    |    24 Iun 2008   •   00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
De la o vreme, în presa de specialitate oamenilor de afaceri li se mai spune şi jucători. Afaceriştii din construcţii se numesc "jucători pe piaţa construcţiilor". Termenul, deşi nu tocmai recent, a făcut repede carieră şi la noi, pentru că evidenţiază un adevăr socotit mult timp stînjenitor. Fiindcă e greu de stabilit graniţa dintre pasiune şi viciu.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
De la o vreme, în presa de specialitate oamenilor de afaceri li se mai spune şi jucători. Afaceriştii din construcţii se numesc "jucători pe piaţa construcţiilor". Termenul, deşi nu tocmai recent, a făcut repede carieră şi la noi, pentru că evidenţiază un adevăr socotit mult timp stînjenitor. Fiindcă e greu de stabilit graniţa dintre pasiune şi viciu.

Numitorul comun al jucătorului la bursă şi la ruletă, dar şi al jucătorului din comerţ, construcţii, modeling, show-biz, precum şi al altor cîteva sute de categorii de jucători e pasiunea. Fără patima sau, dacă vreţi, fără viciul jocului nu există progres. Colecţionarii sînt tot jucători. Mulţi oameni, care au ieşit la pensie dintr-o slujbă, şi-au exprimat ori n-au avut posibilitatea să-şi împlinească chemarea de jucători. Bişniţarii de odinioară erau o clasă de jucători din naştere obligaţi să-şi exprime fermentul pasional într-o societate care cenzura pasiunea.

Marile averi în România de azi le-au dobîndit jucătorii, indiferent din ce medii sociale s-au ridicat. Toţi, şi securiştii, şi bişniţarii, şi aşa-numiţii descurcăreţi, dar şi indivizii cu vocaţia banului cinstit, înmulţit în respect pentru legi şi semeni, au genă de jucători. Defectul în România de azi nu e la vehemenţa pasiunii, ci la legislaţie. Dacă legislaţia are găuri, jucătorul precis le găseşte. Jucătorul o ia mereu înaintea legiuitorilor.

Cei mai mulţi dintre jucătorii care s-au repezit să facă bani după 1990 au făcut bani în contra legilor, pe lîngă legi, sub legi, ignorînd încetineala cu care s-a construit legislaţia prielnică jocului. Românii nu-s nici mai hoţi, nici mai nedisciplinaţi ca alţii. În Occident, legile sînt aşezate bine în matcă şi ţin jocul în nişte reguli atent supravegheate de Fisc. În Statele Unite se spune că, în comparaţie cu Fiscul american, Gestapo-ul era o organizaţie de amatori. Un om de afaceri canadian, un jucător, mi-a spus că legislaţia lor e astfel întocmită, încît să permită un 2%-3% indisciplină financiară. Fără nişte fisuri discrete în legi, fisuri supravegheate de stat, jucătorului îi piere cheful de luptă.

Cel mai simplu mod de a-ţi pune toată lumea în cap e să scrii şi să vorbeşti deschis despre rolul pozitiv al omului care adună averi. Care colecţionează case, terenuri, amante, bunuri, aşa cum unii colecţionează tablouri ori cărţi cu autograf. Totuşi, ce ne-am face fără aceşti stimabili pasionaţi care riscă tot timpul? Prin fire, cetăţeanul din Balcani e un jucător. România se pune pe picioare economic nu prin grija guvernelor, ci prin graba jucătorilor din toate domeniile, unde trebuie să se mişte repede banii. Înmulţirea jucătorilor serioşi a obligat ultimele guvernări la promulgarea unor legi care altfel ar fi întîrziat. România e mişcată din loc de jucători, fie că-s cinstiţi, fie că-s penali, fie că ne plac, fie că nu ne plac..

×
Subiecte în articol: editorial jucatori