x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Justiţia plesnită de Băsescu Traian sub nasul CC

Justiţia plesnită de Băsescu Traian sub nasul CC

de Dan Constantin    |    06 Iul 2012   •   15:16

Curtea Constitutionala a balmajit un raspuns la cererea de suspendare a presedintelui Traian Basescu. Nu a gasit argumente pentru suspendare in doua capete de acuzare ale cererii Parlamentului in care Curtea Constitutionala avea motive temeinice sa le accepte. Primul punct acuza ca "a instigat la nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale", ceea ce in interiorul institutiei se accepta in tacere, cu masochism chiar, pentru a-i face placere "tatucului" Basescu, dar nu se recunoaste niciodata public. Aceasta atitudine de cap plecat atinge punctul G atunci cand presedintele aflat la inghesuiala trebuie aparat de cei pe care tot el i-a numit in functii. Pe ei, ca judecatori sau pe afini, ca ambasadori sau in alte dregatorii. Deci, punctul 1 cade, Basescu nu a instigat si nu a presat judecatori. De gadilat insa, incoruptibilii si supremii constitutionali s-au lasat la gadilat, fiind dusi la Cotroceni cu doua saptamani inainte de judecarea cererii de suspendare. S-au incolonat sa fie decorati incorpore, patria recunoscatoare le-a oferit si sampanie. Moral ar fi ca decoratiile sa fie primite la incheierea mandatului fie de judecatori, fie cel al presedintelui. Poate fi o premonitie!

Alt punct era la fel de bine cunoscut sub arcadele de marmura ale Casei Poporului, in aripa CC. "A incalcat repetat separatia puterilor in stat si independenta justitiei", suna acuza Parlamentului la adresa prezidentului. Raspunsul CC o da cotita atunci cand spune ca "declaratiile presedintelui Romaniei nu au produs efecte juridice, neavand un caracter decizional". Este o eludare a realitatii cunoscute in primul rand de magistrati, iar judecatorii CC se pun in situatia de a avea aceeasi meteahna grava de care sufera judecatorul Zegrean. Cum sa nu vezi cum a siluit-o Basescu zi de zi si ceas de ceas pe Zeita Dreptatii, cand faptele sunt cunoscute si rascunoscute. In noiembrie 2009, Basescu se afla in campania pentru prezidentiale. Intre temele electorale se aflau si "adevarurile ascunse" ale Revolutiei. Basescu a convocat-o la Cotroceni pe Codruta Kovessi alaturi de revolutionarii lui Maries. A apostrofat-o pe doamna procuror general ca pe ultimul tablagiu si i-a cerut intempestiv "sa aloce resurse" pentru a preda imediat "Dosarele Revolutiei" catre organizatia lui Maries. Desigur, asta s-a vazut la televizor, ce balacareala i-a tras Codrutei, doar cei prezenti stiu. Parchetul General s-a conformat chiar in acea noapte!

Alt caz de "neimixtiune". In noiembrie 2011, sefii justitiei sunt convocati la Cotroceni. Traian Basescu ii ia la rost pe judecatorii care dau sentinte favorabile celor care chemau statul in instanta pentru diminuarea salariilor si a pensiilor. "Sa indice si sursa de finantare domnii judecatori, ca asa e constitutional", cerea presedintele. Nu e amestec in treburile justitiei? Nu, zic domnii si doamnele de la CC.
In acea intalnire, Basescu s-a zborsit rau la presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a rezolva mai repede procesele. Nu-i amestec, nu e decizional? In ianuarie au intrat in viteaza maxima la Inalta Curte procesele lui Babiuc, Nastase si ale ofiterilor de la ISU Constanta. 11 termene in galop pentru Babiuc, 20 pentru Nastase si alte zeci in cascada pentru dosarul ISU. Nu e amestec in decizia Inaltei Curti prin indicatie directa de la Cotroceni?

Curtea Constitutionala, care se vede atat de amenintata de Guvern si Parlament, traieste in mare fratie cu presedintele Basescu. Prea multa prietenie strica insa, dauneaza grav prestigiului acestei instante. Sa nu confundam insa CC ca facand parte din sistemul juridic: Curtea Constitutionala este o institutie politica si nu s-a dezis nici acum de viciul ei fundamental.

Sa nu creada domnul Zegrean si madam Motoc&Tudorel ca aceste randuri le ataca statutul lor de independenta absoluta. Asa este, dar nu precizeaza nici unul dintre ei fata de cine. Poate fata de bunul-simt.

×