x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La prima vedere

0
Autor: Andrei Bacalu 17 Sep 2006 - 00:00
La prima vedere


Ascunse in abisurile memoriei fiecaruia dintre noi, nicicand vazute, ci doar imaginate, tablouri care ne insotesc de multe ori mai intense, mai credibile chiar decat amintirile. In aceasta colectie virtuala pastrez ilustratii nepictate inca la povestirile lui Poe, vanzatoarea de fructe capturata de inghetul Tamisei din "Orlando", invazia unei narcise acvatice care ameninta caile navigabile din Marile Lacuri, misterioasa maimuta paianjen din fantezista Antarctica a lui Pynchon.

Ascunse in abisurile memoriei fiecaruia dintre noi, nicicand vazute, ci doar imaginate, tablouri care ne insotesc de multe ori mai intense, mai credibile chiar decat amintirile. In aceasta colectie virtuala pastrez ilustratii nepictate inca la povestirile lui Poe, vanzatoarea de fructe capturata de inghetul Tamisei din "Orlando", invazia unei narcise acvatice care ameninta caile navigabile din Marile Lacuri, misterioasa maimuta paianjen din fantezista Antarctica a lui Pynchon.

Tot el a creat si tulburatoarea serie de scene din subteranele din Manhattan, prin care circula patrula vanatorilor de aligatori.

O veche legenda urbana ne spune ca acum o jumatate de secol, copiii primeau in dar pui de aligator pe care urmau sa-i creasca in casa. Plictiseala i-a facut pe cei care primisera neobisnuitul cadou sa arunce micile fiare in closet si sa traga apa dupa ele, dand nastere unei specii de aligatori albinosi si orbi, un nou pericol in destul de periculoasa metropola nord-americana. Povesti la limita dintre fictiune si superstitie.

Dar cine ar putea nega puterea superstitiei, chiar si in acest secol al XXI-lea. O cercetare de o eleganta simplitate: este oferit un pulover in stare buna, curat, fara rupturi. Acceptat cu placere, puloverul este refuzat, aruncat, eventual distrus, daca primitorului i se spune ca a apartinut unui ucigas in serie. Rational putem intelege ca probabilitatea este infima, dar de unde atata rationalitate? Mai ales cand e vorba de probabilitati.

O carte recenta a matematicianului R.S. Jeffrey incearca sa demistifice domenii foarte discutate, precum sondajele de opinie (cu termenii lor ambigui), dandu-ne de inteles ca limita de eroare poate fi (si uneori chiar este, vezi alegerile din anul 2000 in SUA!) de 25 de ori mai mare decat procentajul care sa asigure victoria.

Aveati de gand sa jucati la loterie? Sansele de a avea un accident de automobil in drum spre agentia locala sunt mult mai mari decat cele de a castiga marele premiu al saptamanii... Va gandeati sa intrati intr-un cazinou? Ar fi bine sa stiti ca, desi avantajul "bancii" este foarte modest, uneori de mai putin de 1%, el este suficient pentru profitul pe termen lung, dar si pentru a da sperante jucatorilor, ale caror buzunare se vor goli incet, dar sigur, inevitabil.

Exista si vesti bune. Riscul de a muri intr-un accident de avion este infinitezimal, ca si cel de a deveni victima unei crime. Aveti sanse relativ mari sa castigati un premiu in cine stie ce concurs cu intrebari la televiziune, mai ales daca sunteti pasionat de ceea ce se numeste "trivia".

In dictionare, cuvantul are cateva sensuri, primul legat de indecenta, al doilea de banalitate. Vi se pare important faptul ca primul drum pavat din lume era lung de peste 10 kilometri, larg de 1,80 metri si se afla in Egiptul antic? Va puteti descurca in viata de toate zilele fara sa stiti ca Antarctica este cel mai mare desert de pe planeta? Faptul ca scheletul uman este compus in mod normal din 206 oase, dintre care 22 ale craniului, 14 ale fetei si unul in gat, osul hyoid, va aduce linistea sufleteasca? Cat de important este sa stim ca un mar contine doar 47 de calorii, ca Luxemburgul are cel mai mare produs national brut pe cap de locuitor (58,900 de dolari), ca James Bond isi aprindea tigarile cu o bricheta Ronson Varaflame?

Sa fim oare martorii unei transformari a informatiei in divertisment? Asta ar explica imensul succes al cartilor de trivia ("Cartea listelor", "Cartea recordurilor"), simplificarea uneori excesiva a documentarelor de televiziune, scurtarea evidenta a articolelor de ziar. Lucrurile serioase incep parca sa aiba si ele culoare de amuzament. Un singur exemplu, cazul pestelui-leu.

Printre nenumarate catastrofe ecologice cu care suntem amenintati zi de zi, povestea pestelui-leu risca sa treaca aproape neobservata. Ruda cu pestele-scorpion, inzestrat si el cu spini la radacina carora se afla un rezervor de otrava, pestele-leu (Pteros volitans) a aparut, nu se stie exact cum, inca din anii ’80 ai secolului trecut, pe Coasta de Est a Statelor Unite, amenintand fauna oceanica locala. Exemplarele capturate in ocean sunt cu mult mai mari, mai puternice si mai periculoase decat rudele lor din acvarii.

O intrebare deloc triviala, va deveni acest peste un pericol real sau va fi, ca unul din predecesorii sai de pe lista pericolelor biologice, narcisa acvatica invadatoare, o simpla amintire, o poza foarte colorata in albumul amintirilor imaginare?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de