x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Laptele de capra si Internet-ul

0
Autor: Marius Tucă 24 Iun 2004 - 00:00

Mi-am dat seama in aceste zile ca din buricul Romaniei, de la Bucuresti, dar nu numai de acolo, tara este vazuta ca din avion.

I se vad muntii, apele, orasele, satele, ogoarele, totul este frumos, si Romania vazuta de la Bucuresti, Romania vazuta din avion poate fi o ilustrata care sa fie trimisa in lume pentru a sustine vechea poveste cu "eterna si fascinanta".

Romania profunda, Romania adevarata, Romania vie incepe tocmai din spatele acestei fotografii. E ca si cand ai sparge luciul imaginii si ai intra in fotografie pentru a simti, a trai o data cu personajele imortalizate, viata. Incepi sa vezi si sa intelegi ce inseamna realitatea pe care o banuiai, o intuiai, dar nu puteai s-o traiesti, aceasta realitate care devine senzationala in Romania la tot pasul. Sau, mai bine spus, dupa ce ai trecut oglinda rece a fotografiei, viata incepe sa aiba gust, aerul e incarcat de realitate si, la inceput, daca-l prizezi prea tare, efectul poate fi stupefiant.

La Ceamurlia de Sus oamenii, cei mai multi machidoni, traiesc din cresterea animalelor, a oilor indeosebi. Unii au cateva zeci, altii cateva sute, iar cei mai instariti din zona, foarte putini, ce-i drept, au si cate o mie de oi. Politica, oricare ar fi fost ea, n-a reusit sa schimbe prea multe aici. Ba mai mult, politica a trecut pe deasupra lor de-a lungul istoriei, cu exceptia acelor momente cand evenimentele o luasera razna si oamenii au fost stramutati! Si ei hotarasc cine sa fie presedinte, senator, deputat, primar in Romania, dar, in ceea ce-i priveste, nu hotaraste nimeni nimic. La Ceamurlia de Sus, pe ulitele satului se amesteca trecutul cu prezentul, se amesteca secolele, se amesteca ametitor de tare crescutul oilor cu televiziunea prin cablu, laptele de capra cu Internet-ul. Pentru ca oamenii din Ceamurlia privesc si primesc in fiecare zi, in fiecare seara prin cablu, prin televizor Romania pe care o stim cu totii. Si se uita la ea ca la o ciudatenie care le-a intrat in casa, nu prin horn, ci prin televizor. Pentru ei, Romania asta e un film strain in care "actorii" sunt straini si, de cele mai multe ori, necunoscuti, nerecunoscuti!
Ceamurlia de Sus, 23 iunie 2004
Citeşte mai multe despre:   editorial,   romania

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de