x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Leapşa cu Traian Băsescu

0
Autor: Adrian Năstase 12 Mai 2010 - 00:00
Oare ar fi bine şi sănătos să vă lăsaţi copiii să se joace cu Traian Băsescu? Să devină prieteni, să iasă împreună la pescuit, să joace cu el leapşa pe buget şi Baba-Oarba-fără-pensie? De fapt, ce s-a ales de prietenii lui de până acum? Hai să-i răsfoim puţin mapa sentimentală.
Cazul Petre Roman. Cel care l-a primit în partid, l-a primit în guvern, l-a susţinut în vremuri grele şi s-a lăsat susţinut de el până când a rămas fără partid, fără guvern şi fără susţinere.

Cazul Anghelescu. Sponsor drag, specialist în ţigarete, a cărui soţie a fost vreme de o lună consilier prezidenţial până când a început să apară poliţia şi sponsorul s-a sinucis, fără să lase în urmă remuşcări politice.

Cazul Mona Muscă. S-au jucat împreună "Ţară, ţară, vrem liberali!", a fost arma lui grea în lupta cu adversarii, cu securiştii şi cu comuniştii până când a mâncat-o lupul.
Cazul Ciorbea. S-au împrietenit, deşi el era din alt cartier, şi-au jurat credinţă, au semnat o înţelegere şi pe urmă Victor a rămas fără nici o jucărie, fără guvern, fără primărie.

Îmi amintesc toate astea acum, pentru că, iată, o altă prietenie mare, poate cea mai mare, cu Traian Băsescu se sfârşeşte rău. În ultimul an, Traian s-a spovedit a fi cel mai mare prieten al românilor care muncesc. Al pensionarilor care au muncit. Al celor de la oraşe şi al celor de la sate. Al şomerilor, despre care a spus răspicat că nu vor ajunge la zece la sută, pentru că altfel el demisionează (Era să scriu "abdică", din motive care îmi scapă). Al ţăranilor - care asigură pâinea românilor. Al militarilor care trebuie mereu respectaţi.

O bună parte din români l-au crezut şi au ieşit la joacă în plină duminică, să ştampileze pentru el, să-şi lase numărate, cu largheţe, voturile în străinătate, plini de speranţe şi de bună-credinţă.
Ei sunt angajaţii care au rămas azi fără un sfert din leafă. Pensionarii care au pensia mai mică. Şomerii care au ajutorul mai mic. Militarii care au pensia redusă. Traian le-a şoptit toată toamna cum că ce a fost mai rău a trecut, criza e pe sfârşite, cu un mandat face multe, dar cu două merge până la capăt.

Le-a zis că cei care afirmă că a tocat banii de împrumut pe salarii şi pensii electorale mint fără ruşine. Sigur, Traian Băsescu nu stă pe loc în vreme ce veniturile scad, proiectul lui politic e public şi ştiut de toată lumea: modernizarea statului român. Modificarea Constituţiei, de pildă, acţiune care stârneşte interesul tuturor celor afectaţi de criză. În noul text e necesar poate şi un articol prin care guvernele care au obţinut creştere economică să intre automat în atenţia DNA.

Modernizarea ANI ar trebui şi ea să acopere întreaga societate. Să-şi declare, obligatoriu, averile şi pensionarii, şi angajaţii la stat, şi şomerii, şi cei aflaţi în concediu medical. Secţii speciale din instituţie ar putea verifica realitatea acestor declaraţii şi i-ar putea pedepsi pe mincinoşi.

Mie unuia nu mi se pare ciudat că preşedintele are alte preocupări decât criza. De criză, ne-a spus-o, se ocupă americanii. În felul ăsta, când Obama ne va scoate la lumină, vom observa că, în răstimp, cineva a modernizat statul şi noi am împuşcat doi iepuri deodată. Cu privirea în orizontul secolelor viitoare, Traian Băsescu ne anunţa numai scorul, când şi când: 15% pentru pensionari, 25% pentru salariaţi şi veşnic 35% pentru partidul lui Emil Boc. Vă mai aduceţi aminte de el, nu?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de