x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Leul: de la uniunea latina la Uniunea Europeana

0
Autor: Adrian Vasilescu 18 Dec 2006 - 00:00
Leul: de la uniunea latina la Uniunea Europeana


uzeul Bancii Nationale, aflat in reorganizare in vederea evenimentelor din 2007, cand se vor implini 140 de ani de la infiintarea primului sistem monetar national, reda sugestiv si detaliat drumul leului.

Muzeul Bancii Nationale, aflat in reorganizare in vederea evenimentelor din 2007, cand se vor implini 140 de ani de la infiintarea primului sistem monetar national, reda sugestiv si detaliat drumul leului. Un drum deschis de reformele lui Cuza de la 1864, care au adus in prim-plan intarirea pietei interne, dezvoltarea fortei de munca salariate in agricultura si largirea sferei economiei banesti. Accelerarea proceselor de valorificare a fortei de munca, de crestere economica au condus inevitabil la intarirea rolului banilor in economie.

O schimbare radicala era iminenta. Mai ales ca existenta in Sarile Romane a mai multor monede straine in circulatie, fiecare cu propriul curs fluctuant in functie de zona, impiedica largirea ariei de activitate a capitalismului si lucra impotriva modernizarii tarii. Venise timpul sa i se puna capat haosului monetar, cauzat de intalnirea in aceasta zona a factorilor economici si politici care guvernau marile procese continentale. Cu atat mai mult cu cat devenise un paradis al zarafilor si al castigurilor ilicite. Amplitudinea mare a variatiilor cursurilor monedelor straine isi avea izvorul in gradul si caile diferite de dezvoltare economica a regiunilor tarii, in insuficienta expansiune a relatiilor de piata si in caracterul primitiv al mijloacelor de transport si comunicatiilor. Dupa Unirea Principatelor, in cele doua provincii istorice s-au practicat cursuri diferite pana la 1865. Incercarile Guvernului roman de a mentine un curs stabil al leului, in raport cu o grupa de monede europene, s-au lovit de nenumarate obstacole, dar cel mai puternic s-a dovedit a fi absenta unui sistem monetar unitar.

Abia in 1866 a inceput intocmirea studiilor privitoare la sistemul monetar al Romaniei. Proiectul de lege a fost depus la Parlament un an mai tarziu. Iar in primavara anului 1867 raportul comisiei de specialitate (Comitetul Delegatiilor) a fost prezentat Camerei. Apoi Camera Deputatilor a adoptat proiectul cu o larga majoritate. Se ivise insa o dilema: aur sau argint? Optiune grea in a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Noi, romanii, inca din cele mai vechi timpuri puseseram semnul egal intre aur si bogatie. Dar aurul incepuse sa-si piarda stralucirea de altadata. Fiind silit sa-si imparta puterea cu argintul.

Lovitura de gratie o primise inca din zorii secolului al XIX-lea. Veacul in care se intrupasera atatea mari biruinte ale umanitatii a marcat o stingere treptata a febrei aurului. Lumea financiara opta in buna masura pentru un soi de balans intre aur si argint: bimetalismul. Uniunea Latina era principalul promotor al bimetalismului. Fiecare epoca are un semn al ei. Un semn distinct, ce domina modul de gandire, ritmurile vietii, felul de a se purta al oamenilor. Barocul a fost candva un astfel de semn. Blaga aminteste intr-un studiu ca pusca soldatului din vremea lui Ludovic al XIV-lea avea infatisare "baroca". La fel ca peruca monarhului. La fel ca palatele nobililor. Aurul a jucat si el un astfel de rol, de semn al timpului. A jucat acest rol mai multe secole. Pana cand, in vremurile moderne, bimetalismul a luat locul monometalismului. In loc de aur... aur si argint.

Fara indoiala ca in secolul al XIX-lea lumea nu s-a despartit de aur nici definitiv si nici pe deplin. In plin bimetalism mai erau contabilizate beneficiile febrei metalului galben. Si erau numarati castigatorii. Marii exportatori de capital: mai intai Marea Britanie, Franta, Germania, apoi Belgia, Olanda, Elvetia. Si, in sfarsit, Statele Unite.

Sub semnul aurului fusesera consolidate puternice sisteme bancare si monetare. Aparusera piata internationala a banilor. Lumea intra intr-o noua era, in care rolul banilor era in crestere. Regina balului, Marea Britanie, si-a permis chiar sa se rupa de bimetalism in 1816 si sa-si acopere moneda nationala cu aur. Lira sterlina devenise o moneda grea. Bimetalismul insa continua sa joace un rol important. Pentru ca asigura bani ieftini in tarile ce nu erau in masura sa-si acopere in aur totalitatea emisiunilor monetare. Romania se afla intre ele. Se verifica astfel si la noi "legea lui Gresham", valabila si azi. Fostul cancelar al Elisabetei I sustinea ca moneda slaba alunga de pe piata moneda tare. Piata incepea deja sa-si formeze anticorpii necesari pentru a se apara de somnolenta banilor si speculantii faceau averi din diferente de curs intre aur si argint. Treptat, argintul a alungat aurul de pe piata. Pentru ca apoi sa-i cedeze in totalitate terenul.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de