x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Liberalii anticomunisti si sfarsitul comunismului

0
29 Mai 2004 - 00:00

Secolul XX a fost unul al confruntarilor intre utopiile radicale cu pretentii mantuitoare, pe de o parte, si viziunea societatii deschise, pe de alta.

Razboiul Rece a inclus spatial culturii, iar intelectualii anti-totalitari au jucat un rol esential in demistificarea comunismului.

Pe data de 19 mai 2004, a incetat din viata la Berlin, Melvin Lasky, ziarist, ganditor politic, comentator si militant deosebit de activ in ceea ce s-a numit Razboiul Rece cultural. Lasky s-a nascut in 1920 intr-o familie evreiasca la New York, unde a urmat studiile la City College si a imbratisat initial unele din ideile anti-staliniste ale trotkismului. Ulterior, a ajuns la despartirea de orice radicalism stangist si a sustinut cu consecventa valorile liberalismului anticomunist. A facut parte din cercul intelectualilor newyorkezi, alaturi de Sidney Hook, Irving Kristol, Daniel Bell, Hannah Arendt, Lionel Trilling etc. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Lasky a lucrat ca redactor al publicatiei The New Leader. Cartea sa cea mai cunoscuta este Utopia and Revolution.

Ajuns in Europa ca istoric militar, Lasky a ramas in Germania unde a lucrat ca reporter si jurnalist. Inca din acea perioada, el a inteles si denuntat jocurile propagandistice sovietice, comparand statul nazist cu cel stalinist. Prima revista europeana editata de Lasky a fost Der Monat, parte a unei retele de publicatii de orientare liberala, anti-comunista si pro-americana. Sa nu uitam, aceia erau anii in care un anti-americanism isteric mergea mana in mana cu exaltarea Uniunii Sovietice drept "bastion al pacii". Alta publicatie era lunarul Encounter, care aparea la Londra, avandu-i initial drept co-editori pe americanul Irving Kristol (ulterior unul dintre parintii neoconservatorismului) si pe celebrul poet britanic Stephen Spender. Acesta din urma a obtinut colaborari dintre cele mai prestigioase, iar Encounter a devenit o publicatie pe cat de admirata, pe atat de influenta. La cinci ani de la infiintarea revistei, in 1958, Lasky i-a luat locul lui Kristol. Linia anti-totalitara a revistei a continuat sa se manifeste intens: in paginile ei si-au gasit locul eseuri ale intelectualilor revoltati din Polonia si Ungaria. Lasky insusi a scris o carte excelenta despre Revolutia maghiara din 1956. Motto-ul acestei lucrari, reluat dupa mai bine de doua decenii intr-o carte despre prabusirea comunismului in Germania de Est, spune mult despre viziunea lui Melvin Lasky privitoare la tiraniile ideologice ale veacului trecut. Este vorba de urmatorul citat din Aristotel: "Ura este o pasiune pe care o starnesc toate tiraniile; dispretul insa este cauza care duce adeseori la rasturnarea acestor tiranii". Intre cei care au colaborat la revista condusa de Lasky ii mentionez pe Milovan Djilas (inclusiv cu scrieri din inchisoare), Raymond Aron, Arthur Koestler, Robert C. Tucker, filosoful A. J. Ayer si multi altii.

Una din chestiunile spinoase din istoria revistei este legata de subventiile primite nu doar din surse oficiale, precum fundatia Ford, dar si din partea unor alte institutii, mai putin transparente la nivelul conexiunilor. Ma refer la legatura directa cu Congresul pentru Libertatea Culturii, bratul ideologic al Occidentului in lupta impotriva agresiunii propagandistice staliniste. O institutie absolut onorabila ca intentii si componenta, aceasta primea fonduri din partea CIA. Multi dintre colaboratori nu au stiut acest lucru pana in 1966, cand o revista de stanga din SUA a publicat informatii greu contestabile. Fara a scuza faptul ca aceasta sustinere s-a facut de o maniera camuflata, oricum discutabila, A. J. Ayer nota ca "existau multe alte utilizari mult mai indoielnice pentru care ar fi putut fi folosite fondurile CIA". In acelasi spirit, nici Kristol, nici Lasky nu au acceptat reprosurile venite din partea unor intelectuali dispusi in anii ’50 sa inchida ochii la atatea informatii privind ororile sovietismului. In ceea ce ma priveste, am auzit despre Encounter prima data la Radio Europa libera. Tot acolo am auzit despre pandantul francez al acestei reviste, Preuves, condus de Francois Bondy si la care au colaborat de-a lungul anilor Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.

Cand scriu aceste randuri, am langa mine numarul din ianuarie 1981 din Encounter. El contine, pe langa un lung interviu cu filosoful polonez Leszek Kolakowski, intitulat "Diavolul in istorie"— am imprumutat de la Kolakowski acest titlu pentru cartea la care lucrez acum - , si un fragment din introducerea trilogiei de istorie a marxismului. Celor care incearca sa separe originile umaniste ale marxismului de atrocitatile stalinismului, Kolakowski le raspundea accentuand faptul ca fondatorul unei doctrine poarta o doza de responsabilitate pentru actiunile celor care se definesc drept posteritatea sa spirituala. Melvin Lasky a fost mereu de partea spiritului critic in lupta impotriva despotismului. Ideile pe care le-a promovat au fost cele care au dus la prabusirea comunismului si sfarsitul Razboiului Rece. In final, liberalii anticomunisti precum Lasky, iar nu apologetii comunismului, au avut castig de cauza.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   lasky

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de