x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limba străină de acasă

0
Autor: Lucian Avramescu 15 Mar 2012 - 21:00

Mircea Eliade, care cuvanta si scria in mai multe limbi, visa – se confesa el – doar in limba materna. Imbranciti din limba materna, toti scriitorii, inclusiv cei cu abilitati in invatarea si manuirea graiurilor straine, se misca impleticit.

Poetul rus Serghei Esenin, boem incurabil, n-a izbutit, in scurta sa viata, sa invete o boaba straina. Cea mai crunta nefericire a trait-o in America, unde a ajuns impreuna cu celebra dansatoare Isadora Duncan, care i-a fost iubita si, putina vreme, nevasta. Celebritatea sa atragea blitzurile, aparitia sa frisona multimi. O receptie cu zeci de bogatasi si vedete americane, data in cinstea Isadorei, l-a asezat in cea mai nefericita postura pe Esenin, biet sot neglijat al sarbatoritei, in plus infirm la capitolul comunicare, fiindca intre convivi nu se nimerise nimeni care sa stie o boaba ruseste.

Intamplarea e de rasunet si ma rezum doar sa amintesc ca Esenin, dupa ce a dat pe gat mai multe pahare, a apucat fata de masa si a tras-o sub privirile ingrozite ale mesenilor cu tot ce se afla pe ea – mancaruri, cristaluri. S-a suit apoi pe masa si a strigat, in limba rusa, 'EU SUNT ESENIN!'. Din pacate, americanii, despre care acelasi Esenin scria ca sunt de un primitivism cultural sinistru (Ce mare branza, ii spusese unul, ca voi, europenii, aveti Parthenonul! O paraginitura. Noi am facut unul nou), din pacate, zic, cei prezenti habar nu aveau cine-i Esenin si l-au catalogat pe rus drept un biet nebun.

Marele prozator columbian Marquez suferea, la o varsta care nu mai era juna, ca nu stie engleza. De altfel, cu exceptia limbii spa­niole, pe care si-o insusise lipaind descult pe stradutele oraselului natal, marele Gabito nu se descurca multumitor in nici o limba straina. Asa a decis, lasandu-si cei doi copii in grija unei bone si a prietenilor, sa plece cu sotia la Londra, pentru a invata acasa la ea limba engleza. Lua premii prin toata lumea, era asteptat de sefi de stat, se dadeau simandicoase receptii in onoarea lui si peste tot, a remarcat el, limba engleza descuie dialogul. La Londra, cu toate ca s-au inscris, el si sotia, la o scoala de elita, cu invatare rapida a limbii lui Shakespeare, lucrurile, cum zice Gerald Martin, biograful sau, n-au mers prea grozav. Dupa un timp, intrebat de ziaristii britanici cum e la Londra, Marquez a raspuns: 'Peste tot in jurul tau auzi vorbindu-se spaniola, portugheza, japoneza si greaca. Dintre toti cei pe care i-am intalnit la Londra, singurul care vorbea o engleza impecabila, cu accent de Oxford, a fost ministrul de Finante al Suediei'.

Poti visa intr-o limba straina? Nu, zice categoric, asezandu-se drept marturie si argument, istoricul religiilor, Mircea Eliade. Limba, zice la randu-i Emil Cioran, e patria in care ne-am nascut. Restul – exercitii intelectuale pentru a-i citi pe antici in greaca veche si trebuinte gospodaresti pentru a nu muri de foame intr-un restaurant din Japonia. Si totusi, noi l-am dat pe Iorga, despre care se zice ca vorbea 14 limbi, iar in drum spre Suedia a invatat, in tren, limba tarii unde fusese invitat. Si tot la noi, unii stalcesc pana mor limba materna, care le ramane cu desavarsire straina.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de