x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Livada cu telescoape

0
Autor: Andrei Bacalu 08 Iul 2007 - 00:00

De căte ori vine vorba despre cercetări in domeniul SETI, căutarea de inteligenţe extraterestre, mă găndesc la observaţia lui Carl Sagan, pasionat al domeniului şi autor al romanului "Contact", care propunea să incepem prin a le căuta pe cele terestre.

De căte ori vine vorba despre cercetări in domeniul SETI, căutarea de inteligenţe extraterestre, mă găndesc la observaţia lui Carl Sagan, pasionat al domeniului şi autor al romanului "Contact", care propunea să incepem prin a le căuta pe cele terestre. Alte asociaţii imediate: muzicalul "Războiul lumilor" narat de Richard Burton şi mai ales intrebarea sfăşietoare lansată de Pink Floyd in "The Wall" "E cineva acolo?

Greu de răspuns. Cine contestă sau neagă existenţa extratereştrilor inteligenţi, capabili să comunice, să se lupte sau să colaboreze cu noi distruge un secol de SF. Dar cine recunoaşte că este convins de realitatea acestora va fi privit cu suspiciune de cei din jur, cu excepţia psihiatrilor, care vor vedea in el un pacient potenţial. Â

Un foarte serios studiu statistic ne informează că mult mai mulţi oameni educaţi cred in continentul pierdut, Atlantida, decăt in OZN-uri, cu ipoteticele lor echipaje cu tot. Şi totuşi mici grupuri de astronomi şi fizicieni continuă să caute extratereştri sau, cum spune unul dintre ei, "să arunce o privire in curtea vecinului".

Pe neiniţiaţi, SETI ii face să se găndească la savanţi agitaţi care urmăresc pe ecrane de toate mărimile apariţia unui semnal venit din spaţiu. Ca in filme. Unul dintre cercetătorii ceva mai cunoscuţi, astronomul şi scriitorul Seth Shostak, a căutat semnale extraterestre timp de 13 ani folosind radiotelescopul unei universităţi din Olanda. Fără succes, dar nu fără speranţă. "E ca şi cum ai juca la un joc mecanic, următoarea monedă ar putea fi cea norocoasă", susţine Shostak.

De ce nu? Intre 5% şi 90% dintre stelele studiate au sisteme planetare, ceea ce inseamnă că există cam zece mii de miliarde de miliarde de sisteme solare in regiunea Universului pe care o putem observa. Pe Terra au fost descoperite microorganisme care supravieţuiesc in condiţii considerate total nefavorabile vieţii. Poate că vom găsi ceva asemănător şi pe Marte sau chiar pe sateliţii lui Jupiter. In următorii 25 de ani vor fi investigate aproape două milioane de sisteme stelare, iar Shostak a declarat că este dispus să facă pariu că pănă in 2025 vom şti dacă suntem sau nu singuri in Univers.

Afirmaţiile lui se bazează pe folosirea unor radiotelescoape masive, exact ca acelea din filme, aflate intr-un parc industrial din sudul Californiei. Ceva mai la nord, lăngă Muntele Shasta, işi desfăşoară activitatea astronomii legaţi de un alt proiect, Allen Telescope Array, folosind 42 de radiotelescoape identice, fiecare cam de mărimea unui pom fructifer, indreptate in diferite direcţii, toate in căutarea unui semn de inteligenţă. Unul dintre intemeietorii domeniului SETI, Philip Morrison, definea această muncă drept o "arheologie a viitorului".

Inteligenţa extraterestră? "Inexact", afirma Jill Tarter, conducătoarea proiectului. "Căutăm dovezi ale existenţei unei alte tehnologii, nu ştim cum ar arăta sau s-ar manifesta o altă formă de inteligenţă." Un duş rece pentru entuziasmele pripite? Nu, doar o invitaţie la prudenţă.

Să nu ne imaginăm extratereştri care arată ca insectele (in cărţile lui Orson Scott Card) sau ca şerpii inventaţi de Harry Turtledove. Oare ce ne-ar impiedica să dăm chip de cobai sau de hamster piloţilor unui OZN care ar debarca in curtea casei noastre? Dacă dăm frău liber găndirii putem ajunge la creaturile minuscule de pe suprafaţa unei stele neutronice, ca in "Oul dragonului" scris de Robert L Forward. Sau de ce nu, la un imens organism difuz, mare căt orbita planetei Venus, precum cel găndit de Fred Hoyle in "Norul negru".
Surprinzător sau nu, cercetarea SETI este sprijinită de filozofi. Richard Dawkins este convins că există probabil civilizaţii atăt de avansate, incăt vor părea supraomeneşti, poate chiar divine. Asta in sensul inspirat de Arthur C. Clarke, autorul legii a treia a previziunii, "O civilizaţie suficient de avansată tehnologic nu poate fi deosebită de magie".

Un alt clasic, Isaac Asimov, a confundat un aerostat cu un OZN şi s-a speriat cumplit, crezănd că acesta este sfărşitul carierei sale, deşi susţinea mereu că munca lui reprezintă triumful speranţei asupra experienţei. Optimist, Shostak işi incheie o proză scurtă, al cărei erou căuta semnale extraterestre, cu concluzia că primul mesaj descifrat nu este nici solie de pace, nici ameninţare cu războiul, ci doar un băzăit interstelar care se repetă la intervale regulate. Un fel de ceas al Universului, uşor de auzit, greu, poate imposibil de descifrat.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de