Lupta impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale

Ministrul Justitiei, dna Monica Macovei, a fost, timp de 15 ani, procuror. A ales aceasta profesie din convingere, cand a terminat facultatea (1982 - repartitie la Procuratura locala Giurgiu) si a renuntat la ea prin demisie (1997 - Parchetul General). Asadar, ani buni dna Macovei a fost procuror de ancheta. Probabil ca unul foarte bun, daca tinem cont de doua lucruri: a revenit in scurt timp la Bucuresti (Procuratura locala a Sectorului 1), desi nu avea o cariera in spate a fost desemnata sa supravegheze Militia Transporturi. Deci ani buni dna Macovei a anchetat oameni, a administrat probe si a intocmit rechizitorii. Timp de 9 ani a aparat legalitatea comunista cu mijloace comuniste (Codurile penal si de procedura penala, decretele lui Nicolae Ceausescu, cum ar fi celebrul Decret 306, etc).

De ce invoc aceste aspecte din biografia dnei Macovei? Pentru a-mi sustine opinia ca dna ministru are o mentalitate de procuror. Multi vor spune ca de o astfel de mentalitate avem nevoie ca sa luptam cu succes impotriva coruptiei. Ca aceasta este cea mai importanta calitate a dnei Macovei. Ca experienta de procuror o ajuta acum sa se impuna in fata grupurilor de interese din Guvern si din Parlament. Pentru mine, o asemenea mentalitate reprezinta un pericol la adresa drepturilor si libertatilor noastre. In plus, ma tem si de efectele perverse ce pot fi generate de un mod de gandire care desconsidera importanta respectarii garantiilor procesuale.

(Poate nu intamplator dl Olli Rehn s-a referit la proceduri si la drepturile omului cand a prezentat Raportul de monitorizare privind aderarea Romaniei si Bulgariei la UE).

Nu cunosc nici un caz in care un procuror a fost desemnat sa reformeze justitia. Punctul slab al celor mai multi dintre procurori este respectarea regulilor procedurale, de fapt a drepturilor fundamentale ale omului. Iata de ce procurorii doresc legi care sa le sporeasca puterea, in dauna garantiilor procesuale. Pentru Europa, respectarea drepturilor de procedera este la fel de importanta ca si combaterea coruptiei. In acest sens, Conventia de aparare a drepturilor omului si a li-bertatilor fundamentale este cea mai buna dovada.

Desi avem mari probleme de natura procedurala, cauzate de codurile regimului comunist, de aproape doi ani Ministerul Justitiei propune numai proiecte de legi care vizeaza combaterea coruptiei sau activitatea si veniturile magistratilor si procurorilor. Constat, cu uimire, ca drepturile omului si libertatile fundamentale nu sunt o prioritate pentru dna Macovei. Mai mult, ele par, in conceptia dnei ministru, sa afecteze bunul mers al justitiei. Cel putin asa se deduce dintr-o declaratie facuta la Radio Romania Actualitati, cum ca procedura nu este importanta, "daca vrem ca justitia sa fie eficienta".

Mai departe, anumite proiecte legislative destinate coruptiei reprezinta un atac direct la drepturile si libertatile fundamentale. De exemplu, proiectul de lege "privind organizarea activitatii de control al averilor". In cazul in care Parlamentul il va adopta, viitoarea Directie Nationala de Integritate va deveni cea mai puternica arma a Puterii . Proiectul prevede ca efectuarea controlului averilor se poate face din "oficiu" sau la "sesizarea oricarei persoane". Delatiunea este incurajata prin secretizarea delatorilor. Mai puternici decat procurorii, inspectorii financiari vor avea acces la orice date, informatii, inscrisuri sau documente, inclusiv cele confidentiale sau clasificate. Mai mult, ei pot face cercetari locale, pot intra in casele oamenilor de unde pot ridica inscrisuri si documente. Si toate acestea, repet, din "oficiu" sau ca urmare a unei simple delatiuni. Si totul culmineaza cu caracterul secret al deciziilor si actelor intocmite de inspectorii financiari !

Ce inseamna acest proiect? Nimic altceva decat instituirea oficiala a prezumtiei de vinovatie, asa cum cerea cu tarie dna Alina Mungiu Pippidi. Ceausescu poate fi multumit. Mostenirea lui e nu doar vie, ci si puternica.

Mentalitatea de procuror a dnei Macovei este probata si de atitudinea fata de anumite dispozitii nedemocratice continute de pachetul de legi privind figuranta natzonala. N-am consemnat nici o reactie publica a dnei ministru impotriva intentiei CSAT de a spori competentele ofiterilor de informatii sau de a le asigura imunitate in anumite cazuri, cu consecinte grave pentru viata oamenilor.

Pe 11 mai, deputatii din Comisia juridica au propus un amendament la proiectul Codului de procedera penala care instituie raspunderea disciplinara pentru procurorii care nu respecta normele procedurale. Dna Macovei s-a opus sustinand ca nu orice incalcare a procedurii trebuie sa fie sanctionata in acest fel. Si asta, in situatia in care, la Bruxelles, sunt nemultumiri generate de faptul ca nu avem reguli clare de raspundere disciplinara pentru politisti si procurori, in cazurile de incalcare a procedurii (drepturile omului). Cand ma gandesc ca dna ministru a acceptat transformarea unor politisti in procurori nu ma mai mira nimic. In schimb, am sentimentul ca lupta impotriva coruptiei este pretextul sub care, treptat, se golesc de continut drepturile si libertatile fundamentale.