x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lupul singuratic

0
Autor: Lavinia Sandru 04 Ian 2006 - 00:00
Lupul singuratic


Avem un presedinte bolnav de propria-i perfectiune, avem un premier dornic sa-si multumeasca partenerii de afaceri si sotia tanara si ambitioasa, avem o clasa politica intr-o continua dezintegrare.

Va doresc sa aveti un an 2006 asa cum vi-l doriti fiecare si nu asa cum vi-l doresc altii! Si mai ales nu asa cum vi-l doreste presedintele Romaniei! Presedinte care la acest sfarsit de an v-a multumit pentru ceea ce ati facut in 2005 si pentru eforturile pe care le veti depune in 2006.
In fond si la urma-urmei, nu de multumirile lui aveati nevoie in aceste momente, iar daca ati facut ceva in anul care a trecut, n-ati facut-o pentru el, ci pentru voi, si nu vad de ce presedintele ar avea dreptul sa se erijeze in proprietarul Romaniei, care le multumeste supusilor sai la trecerea dintre ani. Numai Ceausescu mai facea asta atunci cand se iveau zorii unui nou an al socialismului glorios.
A trecut un an de cand in Piata Universitatii proaspatul presedinte al romanilor aproape isi spargea dintii in sticla de sampanie din care a baut la miezul noptii, dupa ce i-a stropit pe toti cei care se aflau acolo din dorinta de a sarbatori Revelionul alaturi de noul sef al statului. Auzisera ei de bai de multime, dar nu-si imaginau ca asa arata ele.

In tot acest an, romanii au ajuns sa-si piarda si ultima bruma de speranta care le mai ramasese si care le fusese reactivata de asa-zisa revolutie portocalie. A fost un an in care "presedintele jucator" pe care l-au ales in noiembrie 2004 a reusit sa-i elimine treptat pe toti cei care au avut incredere in el si care i-au fost alaturi nu doar din momentul in care a ajuns presedinte, ci cu mult timp inaintea acestui moment, atunci cand a spune ca esti alaturi de Traian Basescu insemna sa-ti tai singur craca de sub picioare si tie, si familiei tale.
Traian Basescu i-a uitat foarte repede pe acesti oameni, pentru ca nu mai avea nevoie de ei. Odata ajuns presedintele Romaniei, nu mai avea de gand sa dea socoteala in fata nimanui pentru ceea ce face. De ce sa dea explicatii in legatura cu "axa Bucuresti - Londra - Washington" sau cu "Marea Neagra - lac rusesc"? Mai bine s-a inconjurat de oameni care-i spun in fiecare dimineata ca este destept si frumos si are numai idei geniale. Nu conteaza ca poate si el se indoieste cateodata de ceea ce-i spun ei, pentru ca, auzindu-i in fiecare zi, indoiala i se spulbera si incepe si el sa creada ceea ce aude si sa ajunga la convingerea ca e perfect.

Nu cred ca perfectiune se numeste nivelul pe care l-a atins Traian Basescu la acest bilant al trecerii dintre ani. Cred ca se numeste singuratate si distantare de toti cei care-l mai puteau trezi la realitate. A ajuns un lup singuratic care alearga pe culoarele Cotrocenilor, gandindu-se cu ce sa-l mai supere pe primul-ministru sau ce criza sa mai provoace in Romania. Nu e vina lui ca numai atat stie sa faca. E vina noastra daca il vom lasa sa faca asta prea mult timp.
Daca ne uitam atent, nici din echipa de consilieri, pe care si-a format-o dupa criterii numai de el stiute o data cu ajungerea la Cotroceni, nu prea mai are cine sa plece. Toti cei care nu au fost de acord cu varianta consilierilor care invata de la sef au plecat. Renate Weber si-a strans lucrurile chiar cu putin timp inainte de Anul Nou. E semn ca "in Danemarca situatia este din ce in ce mai putreda", iar pe romani ii asteapta un an greu nu pentru ca le cere presedintele eforturi sustinute, ci pentru ca starea de incertitudine care guverneaza atat politicul, cat si economicul ne afecteaza pe toti.

Avem un presedinte bolnav de propria-i perfectiune, avem un premier dornic sa-si multumeasca partenerii de afaceri si sotia tanara si ambitioasa, avem o clasa politica intr-o continua dezintegrare si avem prea multe interese meschine pe care cei responsabili le asaza in fata intereselor romanilor.
Aceasta imagine a Romaniei in pragul lui 2006 ma face sa-mi aduc aminte de ceea ce le-a spus Traian Basescu romanilor la trecerea in mileniul 3, pe atunci in calitate de primar general al Capitalei: "Nu stiu cum va arata acest nou mileniu, dar tot ce pot sa va spun este ca in acest nou mileniu vom fi impreuna!".
Romanii au fost impreuna cu Traian Basescu atunci cand acesta a avut nevoie de ei.
Ramane de vazut daca si Traian Basescu poate fi impreuna cu romanii atunci cand acestia au nevoie de el! Deocamdata e ezitant, nervos si singur...
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de