Mă va face Laura Codruța să pierd pariul?

M-a sunat aseară, după incitantul interviu cu ministrul Tudorel Toader realizat de Mihai Gâdea, un amic și m-a luat scurt: „Ai pierdut pariul! Ești bun de plată!’” Referindu-se la pariul pe care l-am pus zilele trecute, într-un text apărut tot aici, în coloanele jurnalul.ro, cum că, nici după ce Guvernul va da Ordonanță pentru modificarea legilor justiției, Laura Codruța nu va părăsi postul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și  va pleca la Sibiu.

Argumentul-forte pe care se baza amicul meu era declarația de aseară a domnului ministru: „Dacă are grad de procuror la Parchetul de pe lângă judecătorie,nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte”. Foarte precaut- ca să nu spun mai direct:ocolind cu dibăcie un răspuns la obiect-, domnul ministru a declarat că nu știe „cazul Laurei Codruța”, dar a precizat care este categoria procurorilor care intră sub incidența acestor prevederi. Și pentru că multilateral medaliata Laura Codruța are numai acest grad, urmează ca pe repede înainte domnia sa să își facă lichidarea și să se prezinte la noul loc de muncă. Sau, dacă nu va face acești pași pe covoraș, șeful său direct, Augustin Lazăr, îi va cere să îi facă!

Până aici, toate bune și frumoase, dacă în discuție nu ar interveni niște mici amănunte care pot complica lucrurile. Primul dintre acestea fiind că același domn Augustin Lazăr, cel care a delegat-o pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror la serviciul îndrumare și control în cadrul instituției pe care cu onoare o conduce, poate să  transfere pe un post de consilier la cabinetul său. Post pentru care Laura Codruța nu ar mai avea nevoie să îndeplinească severe criterii  impuse sus-menționata Ordonanță de Guvern. Soluție deloc neglijabilă, care a circulat în spațiul public, și pentru care Procurorul General ar avea nevoie să ceară avizul ministrului de Justiție. Ba, chiar dacă ar avea, nu cred că Augustin Lazăr se va obosi să facă treaba asta, așa cum nu i-a cerut părerea domnului ministru nici atunci când a numit-o pe Laura Codruța pe postul pe care încă îl ocupă.

Bine-bine, îmi veți spune, dar nici Augustin Lazăr nu stă pe roze, de vreme ce, tot aseară, ministrul Tudorel Toader i-a declarat lui Mihai Gâdea că o decizie privind rămânerea pe post a lui Augustin Lazăr este o chestiune de timp, iar „timpul se măsoară în zile”. Zicere care, în comparație cu ambiguitatea căutată a altor răspunsuri lui Tudorel Toader  la câteva întrebări foarte la obiect, puse și chiar repetate de Mihai Gâdea, își are un anume tâlc și ar trebui să îl pună pe gânduri pe Augustin Lazăr. De unde, logic vorbind, ar însemna că și soluția de avarie pentru Laura Codruța este, și ea, tot una de timp. Timp care se măsoară, și de data asta, în zile. Zile care- dacă ar fi să ne referim la experiența dobândită în cazul revocării din funcție a Laurei Codruța- , înclin să cred că nu vor fi  nici puține și nici ușoare.

Nu putem,însă, omite un anumit factor cu greutate care ar putea  interveni în favoarea Laurei Codruța. Acest factor pe care vă propun să îl numim ,,profunda îngrijorare’’ pe care ar putea să o exprime anumite misiuni diplomatice acreditate la București, cu precădere cele din statele care, ani la rând, au medaliat-o și au căftănit-o cu nestăvilită admirație. Deocamdată, asemenea mesaje nu au apărut și  mă tem că ele vor întârzia să apară. La urma-urmei, nimic de mirare, cazul Laurei Codruța nefiind decât o piesă dintr-o galerie de „femei puternice”, al căror mit a fost creat atunci când a fost nevoie, a fost întreținut, tot cât timp a fost nevoie de el, pentru ca, mai apoi, să fie aruncat la lada de obiecte de unică folosință. Desigur, tot când a fost nevoie… să nu mai fie nevoie de ele și de mitul atotputerniciei lor!

Mai presus, însă, de aceste ipoteze și scenarii, există o soluție foarte simplă și foarte onorabilă și anume, ca într-un gest de demnitate,de bărbăție și de curaj, Laura Codruța Kovesi însăși să ia taurul de coarne, prezentându-și demisia și cerând să i se creeze condițiile pentru a reveni la Sibiu. Soluție la care, pricinoși după cum ne este felul, nu vrem să ne gândim. Ei bine, iată că eu mă gândesc, ba chiar mă tem să îi răspund!
Mă va face, oare, Laura Codruța să pierd pariul pe care l-am pus zicând că, și după intrarea în vigoare a Ordonanței de guvern privind modificarea legilor justiției, domnia sa va rămâne bine mersi, pe post?