x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Magistratita invaziva

Magistratita invaziva

de Marian Nazat    |    07 Apr 2006   •   00:00
Magistratita invaziva

Independenta Justitiei a deranjat dintotdeauna, dar parca Politicul n-a fost niciodata atat de vehement, de agresiv impotriva suratei orbite de marsavele nedreptati.

"Ar putea sa fie o ultima sfidare din partea sa", si-a dat cu presupusul cinica doamna Carla Del Ponte despre moartea detinutului Slobodan Milosevici. "E un esec personal", a mai adaugat ea cu sententioasa mahnire, dupa care a asigurat omenirea ca: "Procesul s-ar fi terminat pana in vara. Dupa parerea noastra, s-ar fi terminat cu condamnarea la inchisoare pe viata. Poate ca a dorit sa evite toate acestea". Si cu asta basta, moartea unui om a ajuns doar un rateu personal al acuzatorului cunoscator deja al verdictului, desi dezbaterile nu se incheiasera! Un condamnat mai putin si un "sivi" oarecum sifonat au stricat siesta doamnei intomnate in "lucrari" fara suflet.

Mai la sud de anosta Haga, fantele Silvio Berlusconi, incitat, probabil, de spovedania procuroritei de la TPI, a descoperit hodoronc-tronc boala democratiei italiene: magistratii. Un fel de magistratita invaziva vasazica, de care pacientul peninsular nu s-a vindecat, in ciuda tratamentului cu bombe si gloante prescris judecatorilor curajosi de "caracatitele" mafiote. Infectia a cuprins, se pare, intreaga "Cizma" si, de durere, premierul implanto-capilar i-a bestelit pe anchetatorii sai, pe motiv de nesupunere la "bulele" Puterii silviote.

Venit dintr-o astfel de euforie politico-filozofica, cu niscaiva stagiu pe la Bruxelles, Franco Frattini a declarat la Bucuresti, in modul cel mai firesc, ca: "Presedintele Basescu a avut perfecta dreptate in a ridica problema coruptiei judecatorilor. Si nu e o jignire pentru judecatori". Deloc, e chiar o mandrie sa fie cotonogiti de Carmaciul flotilei oranj! Incurajat de trimisul celui care pana mai ieri il dragalasea cu bezele diplomatice si inghetate la cornet pe premierul perchezitionat acum la termopane, "Matrozul" a pus inca o caramida la independenta hulitei noastre Justitii. Dar nu ca sef de stat, ci ca simplu cetatean, astfel incat sa nu intre in coliziune cu Constitutia, cartulia aia prafuita si mereu inactuala, invocata indeosebi de victime, caci potentatii zilei o iau in bascalie. Deranjat ca n-a apucat sa-i unga pe magistratii bastinasi cu mirul inamovibilitatii, intaiul invinuit al tarii a comis-o iarasi. Cica: "Sunt de acord ca fiecare judecator are mult prea multe dosare. Dar cele pe care in mod real trebuie sa le judece trebuie sa le judece bine si repede. Sunt de acord ca un judecator intra in sedinta o data la saptamana sau doua si are, in acea sedinta, 30 de dosare. Nu spune nimeni ca trebuie sa le judece pe toate, dar ar fi bine sa judece foarte bine cinci. Iar daca avem 25 de nemultumiti, ei sunt de intarziere. Noi avem cea mai mare problema nu cu dosarele nejudecate. (…) Calitatea actului de justitie nu este justificata de numarul mic de judecatori. Ca nu-i obliga nimeni sa judece stramb cele cinci dosare pe care le poate judeca si sa intarzie alte 25". Cu alte cuvinte, reforma sistemului judiciar se rezuma, in viziunea basesciana, numai la solutionarea rapida si exemplara a celor cinci dosare, care, bineinteles, vor cuprinde numele opozantilor sai. Restul sa astepte linistiti intru rezonabilitatea rabdarii. Asadar, la fiecare instanta vor fi, de fapt, doua liste de judecata, prima cu zabavnicii amarasteni si a doua cu adversarii Cotrocenilor! Iata si de ce cuvantatorul recunoaste candid ca nu va inceta defel sa exercite presiuni asupra Justitiei, in ciuda trancanelilor despre principiul separatiei puterilor in stat.

Prezidentul Traian nu s-a oprit aici si, scotocindu-si putul gandirii, a conchis siret: "A fost stramb coltul citatiei, avocatul se plange, iar judecatorul este de acord. Vedeti ce diferente uriase intre viteza cu care se aresteaza unii si dificultatea cu care se aresteaza altii? Il ia direct de acasa pe nu stiu cine, il duce la instanta, in trei ore este arestat 29 de zile. Si nu mai e problema ca a fost citatia stramba la colt. E diferenta de capacitate de trafic de influenta". Nu-i asa ca e revoltator? Pe bune, de ce sa se zaboveasca zile de-a randul pentru ca un ticalos sa fie infundat? De ce sa se iroseasca timpul cu pregatirea apararii, cu citarea partilor si cu nesuferitele "chichite avocatesti", cand sortii cotrocenisti au decis atent asupra cvintetului de dosare? Iar judecatorul, netrebnicul ala corupt!, n-are alta cadere decat sa confirme propunerile Parchetului, doar nu-i greu de priceput! Ca n-oti vrea sa sufere si bietii parchetari autohtoni drame si esecuri personale aidoma nefericitei Carla Del Ponte? Regula e umflarea suspectului si incatusarea lui in regim de urgenta, pana nu explodeaza preturile si tarifele; si nu se dezmeticeste "rumanul", amator marturisit de telearestari, cata vreme ele se petrec in curtea dusmanului de vecin.

Independenta Justitiei a deranjat dintotdeauna, dar parca Politicul n-a fost niciodata atat de vehement, de agresiv impotriva suratei orbite de marsavele nedreptati. Singur in jungla feluritelor interese, mereu in expansiune sulfuroasa, judecatorul nu se are decat pe el insusi. Dumnezeu n-a mai dat de mult semne ca ar exista, iar legea e la cheremul berlusconilor si basestilor de aiurea, in subordinea carora zburda serviciile secrete, cu "carle" cu tot. Or, ca sa nu se trezeasca in vreun ospiciu de bolnavi cronici sau in paginile ziarelor care traiesc nespus de bine cu portocaliii bocilor, judecatorul neaos va privi obsecvios lista de sedinta si va judeca cu celeritate chinta prezidentiala. Pe celelalte le va amana, constient ca numai asa securitatea nationala va ramane nestirbita, iar UE va clipi pisicher la opintelile de integrare in lumea slabita de maladia magistratitei invazive, afirmate tafnos de romanul Berlusconi si sugerata viclean de dacul Basescu.

×
Subiecte în articol: editorial