x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mama, filiala lui Dumnezeu pe pământ

0
Autor: Florin Condurateanu 11 Sep 2019 - 07:30
Mama, filiala lui Dumnezeu pe pământ


Mama e cea care ne poartă în fiinţa ei, ne dăruieşte imunitate, ne hrăneşte în pântecul ei şi apoi la sfântul sân al ei ne linişteşte cu tica-tac-ul inimii, lipindu-ne de pieptul ei. Mama e cel mai de preţ dar pe care-l primim din Ceruri, cel mai de necontestat adevăr din univers. Mama este cea care-şi frânge mâinile când suntem la un examen, mama se îngrijorează că ne-am uitat pacheţelul cu sandviciuri pentru ora 11, mama ne umezeşte buzele când ne încearcă febra, mama ne dirijează mâna la scrierea primul „a” pe caietul de dictando. Mama continuă să ne spună „copilul meu” chiar când avem la rândul nostru copii, mama este legătura noastră reală cu Dumnezeirea. Îmi povestea Andreea Marin, la prima scriitură mai mare despre destinul ei în Jurnalul Naţional, că în cele mai înfiorătoare coşmaruri vede cum se crapă cu încetinitorul parbrizul Daciei când s-au ciocnit cu un autobuz. S-a trezit jumătate ieşită pe geamul Daciei, a întors privirea şi a văzut-o pe mama ei, care o acoperise cu trupul ei pe surioara mai mică, salvându-i viaţa. Mama Andreei Marin a murit în urma acelui accident când ea avea doar 9 ani. A îndeplinit ea, fetiţa, rolul de gospodină a casei. Când tatăl, inginer, venea seara de pe şantier, îi dădea să mânânce, iar apoi tatăl le lua pe genunchi pe cele două fiice şi le citea din volumul de poezii ale lui Adrian Păunescu, „Rezervaţia de zimbri”. Sfâşietoare este spusa mamei sărmanei Alexandra, răpită la Caracal: „Mi-e tare dor de ea, îi miros hainele să am senzaţia că se află lângă mine!”. Mama celeilalte fete, Luiza, dispărută de 5 luni tot din Caracal, parcă a avut un teribil presentiment, în ultima discuţie la telefon cu fiica ei i-a zis: „Ai grijă în ce maşină te urici!”. Iubirea între Florin Piersic şi mama lui a fost extraordinară. Marele actor şi-a idolatrizat mama. Mică de statură, toată numai suflet, mama l-a alintat pe Florin până a închis ochii, i-a gătit numai mâncărurile preferate, l-a înflăcărat pentru performanţele pe scenă şi pe ecran, l-a mai şi dojenit că nu şi-a luat fularul, l-a înnobilat cu dragostea ei cât pentru doi copii. Fiica ei, sora lui Florin, a murit când era elevă, sărind în Prut să salveze doi copii mai mici de la înec. Am purtat pe umeri la înmormântarea mamei lui Piersic sicriul cu fiinţa asta adorată de el. La televiziune, Piersic a spus mereu că nu uită că i-am dus mama pe umăr la îngropăciune.

 

 

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de