x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Manipularea prin Justiţie. Faza internaţională

0
Autor: Adrian Năstase 06 Feb 2008 - 00:00
Manipularea prin Justiţie. Faza internaţională


E uşor de verificat că o bună parte din România reflectată în presa externă e un "export" românesc, interesat şi manipulator. Asta nu înseamnă că ziariştii străini nu se informează, uneori, singuri şi cu competenţă, despre ceea ce se petrece aici. Pe de altă parte, există adevărate filiere de opinie, fără frontiere, care seamănă cu un fel de perpetuum mobile al ideilor interesate. O teză publicată la Bucureşti reapare într-un ziar de aiurea, ceea ce o face să revină în ziarele de la Bucureşti, alt ziar de afară preia din nou, şi aşa mai departe.



Rezumatul capitolului precedent: Există două forme de a minţi grosolan electoratul. Să promiţi bunăstare atunci când ştii că nu ai bani şi să promiţi justiţie atunci când tot ce vrei e să-ţi compromiţi adversarii. În 2004, Traian Băsescu s-a folosit de varianta a doua.


Jocul intern presupune, mai ales, plimbarea televizată a adversarului pe la sediul DNA. Dar turismul politic generat de actualul preşedinte nu se opreşte între graniţele patriei. Iată de ce merită descris succint şi proiectul său judiciar fără frontiere.


În prima etapă apar în presa internă câteva ştiri şi comentarii despre evoluţia jalnică a reformei în justiţie şi a luptei cu corupţia în general. Ca un corolar, se sugerează că autorităţile europene îşi smulg părul din cap din cauza acestei stări. La televizor, reprezentanţii unor ONG-uri dezbat situaţia, cu exemple concrete de "mari corupţi" aflaţi în libertate şi, întâmplător, pe poziţii politice diferite de cele ale preşedintelui.


Etapa doi: ziarişti europeni se informează asupra subiectului, fie din ziarele care l-au generat, fie de la reprezentanţii ONG-urilor mai sus pomenite. În câteva publicaţii din câteva ţări apar relatări identice cu cele de la Bucureşti. Nu întâmplător, din moment ce şi sursele de informaţii au fost identice. A treia etapă: citind asemenea relatări, câţiva oficiali europeni din grupuri populare bine alese exprimă îngrijorări de circumstanţă, la solicitarea corespondenţilor români trimişi acolo cu însărcinări clare.


Etapa patru: media românească preia relatările internaţionale care se bazează pe relatările din media românească şi conchide: dezastru! Europa condamnă lipsa de condamnări din România. "Marii corupţi" zburdă. Dacă nu credeţi ce spunem noi, uite că şi străinii spun acelaşi lucru.


Acest mecanism funcţionează ca uns de ani buni şi s-a referit în trecut şi la alte aspecte. În felul ăsta, prin 2003, la porţile NATO mai vorbeam încă despre neocomunism, despre "fire" colorate ideologic cu Moscova, despre un mecanism democratic fragilizat şi în pericol, chiar după două alternanţe la guvernare şi în pragul celei de-a treia.


E uşor de verificat că o bună parte din România reflectată în presa externă e un "export" românesc, interesat şi manipulator. Asta nu înseamnă că ziariştii străini nu se informează, uneori, singuri şi cu competenţă, despre ceea ce se petrece aici. Pe de altă parte, există adevărate filiere de opinie, fără frontiere, care seamănă cu un fel de perpetuum mobile al ideilor interesate. O teză publicată la Bucureşti reapare într-un ziar de aiurea, ceea ce o face să revină în ziarele de la Bucureşti, alt ziar de afară preia din nou,  şi aşa mai departe.


Dacă stăm să judecăm drept, ce altă imagine despre noi am putea transmite lumii? Ar putea scrie un ziar important că în România au loc dezbateri aprinse despre o cât mai eficientă integrare europeană? Despre dezvoltare? De unde ar lua această idee? Adevărul e cu totul altul şi, dacă evităm faptul divers elodian, dezbaterea internă e cantonată exclusiv în zona manipulării prin justiţie.


Jocurile descrise aici mi-au afectat cariera politică. Au afectat-o pe a altora şi e de presupus că, în acest an electoral, fenomenul se va extinde asupra unui număr şi mai mare de biografii. Dar dincolo de indivizi, suma acestor bârfe şi acuzaţii sumare, internaţionalizate pervers, creează lumii româneşti pe ansamblu o imagine stranie, exotică şi primitivă. De aceea, vom primi de la străini, inclusiv de la aliaţi, mai curând sfaturi şi mărgele de sticlă. Din punct de vedere politic, eşti ce şi cum dezbaţi.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de