x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Maria de Mangop rapune comunismul

Maria de Mangop rapune comunismul

de Dorin Tudoran    |    17 Mar 2006   •   00:00
Maria de Mangop rapune comunismul

Nu dai in comunistii mei, nu dau in comunistii tai, dar punem la zid comunismul.

Ce ti-e si cu postmodernismul postcomunsimului!
In pofida nevoii de "reconciliere nationala", romanii au continuat sa se planga de vanataile lasate pe vietile lor de Securitate. Li s-a dat o tricicleta. Una fara ghidon si cu roti patrate - CNSAS. Rezultatul? Meci nul: "Nu te iei de securistii mei, nu ma iau de securistii tai". Tricicleta ii este oferita azi, in chip de trotineta, dlui Constantin-Ticu Dumitrescu. Romantic si inversunat, dl Dumitrescu isi leaga bolovanul de gat.
Se infiinteaza Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania. Va reusi cu o unghie mai mult decat a reusit CNSAS pentru simplul motiv ca cine nu a dat CNSAS-ului ce trebuia, nu va da nici institutului ce are nevoie. In Consiliul de conducere al institutului, dlui Vladimir Tismaneanu, reputat cercetator al comunismului, ii este preferat dl Radu Ioanid. Amuzant? Deloc.
Daca strigatul de lupta al institutului va fi "Nu dai in comunistii mei, nu dau in comunistii tai, dar punem la zid comunismul!", despre dl Radu Florian, de pilda, riscam sa aflam exact ce, cat si cum vor dnii Alexandru Florian si Radu Ioanid. Despre crimele comunismului - exact cat vrea comunismul si cat aproba "defuncta" Securitate.

Despre modul in care s-ar putea desfasura cooperarea intre institut si presa gasim o mostra in Adevarul din 4 martie.
Titlul e bomba: "Guvernul crede ca Dan Voiculescu e general". Totusi, textul notei spune altceva: "Daca domnul Dan Voiculescu a facut parte din structurile sub acoperire ale Securitatii, asa cum presa a vehiculat, atunci, in opinia mea", declara dl Marius Oprea, directorul institutului si consilier al premierului pentru probleme de securitate nationala, "datorita rolului pe care firma Crescent l-a avut in derularea comertului exterior al Romaniei, gradul sau nu putea fi decat acela de general". Deci, opinia nu e a guvernului, ci a dlui Oprea iar argumentatia se bazeaza pe "daca".
Urmand logica rationamentului de mai sus, pot aparea stiri si mai palpitante:
"Raspunzand interpelarii unui euro-deputat, dl Marius Oprea declara: «Daca dna Maria Basescu este de fapt Maria de Mangop si face parte din structurile sub acoperire ale Ohranei, inseamna ca sotul ei, care deruleaza atribute prezidentiale, nu este Traian Basescu, ci Stefan cel Mare. In concluzie, Basescu nu poate fi decat interpretul personajului George Calboreanu din piesa Apus de rasarit de Barbu Lautaru, iar Tariceanu nu poate fi decat Oana, din Rasarit de apus, care plange cand i se arde lui Patriciu, cu fierul rosu si fara anestezie, cangrena coruptiei»".
Sau: "Raspunzand interpelarii propriei constiinte, dl Marius Oprea declara: «Daca Traian Basescu a fost, asa cum vehiculeaza propriu-i dosar de munca, reprezentantul NAVROM la Anvers pe timpul lui Ceausescu, atunci, in opinia mea, gradul sau nu putea fi decat acela de amiral de Securitate»".

Ce intelege dl Oprea prin inaintari in grad facute prin "decret unic, in manuscris, de catre seful statului"? Documente olografe? Atunci, de atata scris, raposatul suferea de scurta la mana. Daca practica este "si astazi curenta", cum spune dl Oprea, asa se va fi explicand de ce dl Basescu sufera (si) de "crampa scriitorului".
Sa vina odata arhivele personale ale lui Ceausescu si sa puna pe masa, "in manuscris", gradele "tutulor", caci, pe sub masa, parem un popor de generali (romani), amirali (daci) si cativa guvernatori sovietici, cu toti mostenitori ai "conturilor lui Ceausescu" (in forinti).
Istoric respectat si cercetator tenace, dl Marius Oprea detine azi functii care nu-i dau dreptul sa se mai joace de-a hotii si vardistii in curtea Aliantei Civice. Daca nu intelege acest lucru, societatea civila se poate trezi inca o data jucand rolul acarului Paun.

×
Subiecte în articol: editorial oprea