x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marius Tucă: Începuturile şi sfârşiturile lumii

0
Autor: Marius Tucă 09 Oct 2008 - 00:00

Aş putea să întreb în stânga şi-n dreapta cum s-a făcut că din lumea asta atât de mare eu să fiu dintr-o ţară din Europa, şi cât e Europa de întinsă eu să mă nasc tocmai în România, iar cât e ţara asta de mare eu să fiu tocmai din Caracal...



Aş putea să întreb în stânga şi-n dreapta cum s-a făcut că din lumea asta atât de mare eu să fiu dintr-o ţară din Europa, şi cât e Europa de întinsă eu să mă nasc tocmai în România, iar cât e ţara asta de mare eu să fiu tocmai din Caracal, dar şi mai mult decât atât, să ajung în Bucureşti, povestea merge mai departe, nimic n-o poate opri, acum, la această oră târzie din noapte, iată-mă scriind despre începuturile şi sfârşiturile lumii, nimic nu e întâmplător pe lumea asta, Big Bang-ul a ţinut prima pagină a ziarelor în necunoştinţă de cauză, s-a vrut şi nu s-a vrut sfârşitul lumii, petrecerea lui, viaţa ne-a demonstrat că el nu va veni niciodată atunci când vrem noi, sfârşitul lumii vine când vrea el, şi plecând de la aceste consideraţii poetice am realizat definitiv că n-avem de-a face nici măcar ştiinţific, experimental şi cu începuturile şi sfârşiturile lumii, că ne putem, eventual, alege modalitatea de a ne petrece sfârşitul ei, aidoma condamnatului la moarte aflat în faţa plutonului de execuţie, cel puţin un fum tras în piept dintr-o ultimă ţigară, cel mult o privire până la cer şi înapoi, şi uite aşa realizezi ce uşor e să te joci cu începuturile şi sfârşiturile lumii, n-ai nici o treabă, amesteci lucrurile esenţiale cu nimicurile, şi apoi e toamnă, lumea merită să fie imortalizată aşa, acum, cu toate culorile ei, şi aş putea să întreb la nesfârşit, în stânga şi-n dreapta, cum s-a făcut că din lumea asta atât de mare eu să fiu dintr-o ţară din Europa, şi cât e Europa de întinsă eu să mă nasc tocmai în România, iar cât e ţara asta de mare eu să fiu tocmai din Caracal…
Citeşte mai multe despre:   editorial,   lumii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de