x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Măsuri de tip Ceauşescu

0
Autor: Ion Cristoiu 03 Feb 2009 - 00:00

De cum s-a instalat, Guvernul Boc a luat prin ordonanţe de urgenţă o serie de măsuri de austeritate în plan bugetar. Ca şi măsura cu becurile, ele au fost înfăţişate ca aparţinând soluţiilor de ieşire din criza economică.



Cu toate eforturile actualei puteri de a abate atenţia de la aberaţiile în planul administrării ţării prin montarea unor diversiuni mediatice de doi lei, am aflat totuşi că în clădirea Guvernului s-a purces la reducerea numărului de becuri. Deşi n-a beneficiat de o declaraţie de presă, acţiunea a fost explicată de cei de la administrativ drept o măsură luată de însuşi premierul Emil Boc în cadrul Programului de luptă împotriva Crizei.

Criza economică, urmând celei financiare, face în lume obiectul unor căutări disperate, dramatice chiar, de soluţii. Pes­­te tot în ţările puternic dezvoltate, dar şi în Rusia, China, specialişti de prestigiu, ana­lişti, politicieni îşi bat capul pentru a găsi acele soluţii miraculoase în stare să repornească motorul gripat al economiei. Strădaniile celor mai dotate inteligenţe ale planetei sunt însă de prisos. Şi nu pen­tru că ele, aşa cum s-a văzut până acum, nu reuşesc să oprească pră­buşirea economiei mondiale, ci pentru că într-o ţară de pe glob, trecută pe hartă ca fiind România, un om a găsit soluţia pe care o caută deznădăjduiţi sute, mii de economişti, bancheri, politicieni. Omul se nu­meşte Emil Boc. Prin graţia dumnezeului de la Cotroceni, înfipt în fotoliul de premier al României. El a găsit soluţia mira­culoasă: reducerea numă­ru­lui de becuri în clădirea Guvernului! Generoasă în plan comic, măsura lui Boc, de de­şu­ruba­re a becurilor în clădirea Guvernului, ne-ar da prilej de haz dacă ne-am afla într-un moment prielnic băşcăliei. Din ne­norocire, măsura are semnificaţii de o gra­vitate care ar trebui să ne nelinişteas­că. Unii au comparat măsura premierului cu faimoasele măsuri ale lui Nicolae Ceauşescu din anii sacrificiilor pentru datoria externă a României. Trimiterea la anii anteriori lui 1989 şi-a avut temeiul într-o asociere la prima vedere. Gândindu-ne însă mai bine, vom descoperi motive mult mai profunde de a asocia măsura de azi cu cea de ieri. Când Nicolae Ceauşescu impusese restricţii drastice populaţiei în planul energiei, mulţi s-au întrebat asupra eficienţei economice. Într-adevăr, prin restricţiile impuse popu­laţiei de Nicolae Ceauşescu, eficienţa în planul economiei era minimă. Prin raportare la consumul uriaş al gi­gan­ţilor industriali, consumul populaţiei era infim. De ce impusese Nicolae Ceau­şescu măsuri de economisire populaţiei, instituţiilor publice? Din motive de propagandă, şi nu de economie. Nicolae Ceau­şescu a urmărit să creeze o stare de spirit anume: cea de austeritate forţată. Consecinţele în plan economic, sau mai precis efectele colaterale au fost dezastruoase.

Restricţiile în planul vieţii cotidiene au creat o stare de spirit puţin propice mun­cii: cum să mai ai chef de muncă dacă veneai la lucru din casa neîncălzită şi ne­luminată, n-aveai benzină pentru automobil şi te înghesuiai în mijloacele de transport tot mai puţine? De cum s-a in­stalat, Guvernul Boc a luat prin ordonan­ţe de urgenţă o serie de măsuri de auste­ritate în plan bugetar. Ca şi măsura cu be­curile, ele au fost înfăţişate ca aparţi­nând soluţiilor de ieşire din criza economică.

Două observaţii se impun:
a) Reducerea cheltuielilor bugetare n-are nici o legătură cu Criza. Dacă aceste cheltuieli au fost până acum deşănţate, ele se cereau reduse in­di­ferent dacă venea sau nu criza. Fiind vorba de bani de la buget, daţi în administrarea Guvernului, orice guvern responsabil ia măsuri de mai bună gospodărire a lor în aşa fel în­cât să se stopeze risipirea banului public.

b) Măsurile de austeritate aduc, evident, bani  la buget. Bani care – zice Gu­vernul – vor fi folosiţi pentru relansarea economiei prin comenzi de stat. Numai că, în nici o clipă, aceste măsuri n-au fost precedate de un studiu serios. Un studiu care să ne spună câţi bani se vor econo­misi, dar, mai ales, dacă efectele colate­ra­le ale măsurilor nu vor produce pagu­be economice. Toate datele arată că mă­su­rile luate de Guvern n-au nici o legă­tură cu pro­gramul anticriză. Rămâne atunci ex­pli­caţia unei politici de stopare a risipei în materie de bani publici. Nu­mai că o asemenea politică nu înseamnă să se re­ducă orbeşte numărul bugetarilor sau chel­tuielile curente ale adminis­tra­ţi­ei. În­seamnă un plan de măsuri având ca punct de plecare o analiză a căilor prin ca­re se risipeşte banul public. Şi una dintre aceste căi o reprezintă tocmai afaceri­le cu statul ale clientelei politice a Guvernului.

Despre asta, Guvernul Boc nu suflă un cu­vânt. Explicabil. Sub pretextul Crizei, Guvernul Boc va provoca o şi mai mare risipire a banului public prin comenzile de stat făcute cadou clientelei politice a PD-L, PSD şi a lui Traian Bă­ses­cu.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   masuri

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de