x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mersul dezinflatiei

0
18 Aug 2004 - 00:00

1.Inflatia pe iulie, 1,3%, a atras atentia. Sunt cel putin doua motive care explica reactiile observatorilor. Unul este legat de predictia facuta de ministrul Mihai Tanasescu la 2 august, ca rata inflatiei in luna trecuta nu va depasi 0,6%.

Inalti oficiali guvernamentali si BNR-ul primesc date preliminare de la Institutul National de Statistica (INS) privind dinamica inflatiei pe prima decada, primele doua decade ale lunii in curs. Aceste estimari, in mod sistematic, se dovedesc un bun evaluator al inflatiei lunare. Este, prin urmare, de neinteles cum dl. Tanasescu a facut predictia amintita. A gandi ca in ultima decada a lunii iulie s-a produs un salt al preturilor, care sa dubleze inflatia lunara, este o ipoteza fantezista. Americanii, cand examineaza declaratii oficiale contrariante folosesc expresia "alunecare de limba" (slip of tongue). Ramane un mister ce a cauzat aceasta "alunecare".

Al doilea motiv de atentie priveste dimensiunea cresterii inflatiei lunare, intrucat marirea tarifelor la energie era de asteptat sa aiba un impact. Este posibil ca si in august inflatia sa fie mai mare decat in iunie, desi poate inferioara celei din iulie - astfel ca pe primele opt luni ale anului sa avem o cifra de in jur de +6% fata de decembrie 2003. O intrebare legitima este in ce masura iulie si august reprezinta o bucla in dinamica inflatiei, care nu ar afecta tinta de 9% pentru acest an. Bucla ingreuneaza atingerea tintei de inflatie in 2004, dar nu o face irealizabila. Exista insa o serie de factori care vor influenta mersul inflatiei (dezinflatiei) in lunile care vin. Astfel, exercitiul bugetar a fost de -0,6 din PIB pe primul semestru. Daca Guvernul respecta exercitiul bugetar programat pentru acest an (deficit de 2,1% din PIB), cheltuieli guvernamentale nete sporite vor mari cererea interna; aceasta din urma nu are cum sa-si reduca dinamica, deoarece este greu de presupus ca vom asista la scaderea cheltuielilor neguvernamentale. O cerere interna mai mare poate alimenta inflatia si cresterea deficitelor externe. Si sporuri de salarii si alte venituri, umfla cererea interna. Un alt factor este legat de sezonalitatea miscarii preturilor; catre iarna ratele de inflatie cresc. De asemenea, daca pretul petrolului va ramane cocotat peste 40 dolari barilul (sau chiar va creste), efectul se va simti si pe piata interna. In fine, daca BNR nu-si schimba marja prognozata de apreciere reala a leului este de asteptat o depreciere nominala vizibila in urmatoarele luni, care ar da un impuls inflatiei. Una peste alta, tinta de inflatie (9%) ramane realizabila, dar factori precum cei enumerati complica mersul dezinflatiei.

2. Ar fi bine ca INS sa distinga intre inflatia de fond (core inflation) si influente sezoniere (alimente), sau cele provocate de socuri (preturi administrate la energie, pretul petrolului etc.). O astfel de masurare, chiar daca nu este usoara metodologic, ar ajuta ilustrarea tendintei de dezinflatie; ar ajuta si modelarea anticiparilor inflationiste. Ea se practica in SUA si tarile UE.

3. BNR va realiza rapoarte trimestriale asupra inflatiei, ceea ce este un lucru bun in sine. Acest demers trebuie judecat si in contextul pregatirilor pentru regimul monetar de "tintire a inflatiei"/TI (opinia mea privind acest regim se poate citi in JN, 21 iulie 2004). Un oficial al BNR a anuntat infiintarea unui departament care sa asigure modele macroeconometrice pe baza carora sa se ia decizii in cadrul regimului TI cu 6-8 trimestre in avans. Faptul trebuie consemnat avand in vedere intarzierile logistice existente si calendarul preconizat (acest anunt, asa cum a fost facut, mai bine ar fi lipsit daca ne gandim ca regimul TI era prevazut initial pentru 2004).

Pregatirea pentru regimul TI ca si circumstantele care favorizeaza, sau nu, introducerea sa, pot fi judecate si prin prisma masurii recente de limitare a expansiunii creditului in valuta - prin cresterea rezervelor minime obligatorii pentru bancile comerciale (un regim TI este putin compatibil cu acest tip de interventii pentru controlul lichiditatii). S-ar putea argumenta ca este o masura exceptionala, temporara. Dar ea exprima o realitate mai cuprinzatoare: sistem monetar dual (euroizat/dolarizat partial), mult numerar in circulatie, intermediere financiara slaba, disciplina financiara insuficienta, pozitia BNR de debitor net masiv etc. Masura amintita, ca si conditiile locale, sugereaza riscuri ale introducerii regimului TI, fie intr-o forma foarte imperfecta.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   inflaţiei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de