x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mesaj pentru BNR: Domnul Goe a rămas repetent şi anul acesta

0
Autor: Ionuț Bălan 03 Iun 2010 - 00:00
"Oracolul" crizei, Nouriel Roubini, recomanda României în urmă cu o săptămână să reducă deficitul bugetar şi să atragă investitori pentru a ieşi din criză. Exact pe dos faţă de cum au procedat până acum guvernanţii români, care, în loc să ia exemplul polonezilor şi să prezinte străinilor o nouă ofertă investiţională, au preferat să se împrumute de la instituţiile financiare internaţionale.

Iar dacă mai punem la socoteală că Săptămâna Financiară a avertizat încă de anul trecut că dobânzile n-au loc în jos, pentru a putea fi păstrate investiţiile existente în România şi atrase altele noi; că încrederea investitorilor poate fi recâştigată doar plătind prime de risc - dobânzi - adecvate şi nu realizând investiţii publice din împrumuturi guvernamentale; că în locul scăderii dobânzilor ar fi fost mai potrivită reducerea sau chiar desfiinţarea unor taxe pentru a stimula investiţiile - atunci se poate spune că politicienii de la putere au primit soluţia în timp util.

În fine, ceea ce vine să spună Roubini este oricum de bun augur, deoarece avertismentul şi "reţeta" Săptămânii Financiare nu mai par a fi deplasate. Şi apropo de posibilitatea de a mai minţi încă şase luni. S-ar putea să fie deja prea târziu, pentru că pe fondul reducerii dobânzilor, formarea brută de capital - investiţiile - a consemnat scăderi-record. Iar când nu este respectat postulatul că o inflaţie scăzută şi stabilă reprezintă cea mai bună contribuţie pe care politica monetară o poate aduce pentru susţinerea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, politicienilor nu le rămâne decât să culeagă ceea ce au semănat.

În locul unei singure probleme, au apărut trei. Când inflaţia, recesiunea şi şomajul survin concomitent, acestea sunt semne de stagflaţie, şi fenomenul are cauze monetare. Sau, ca să fim sută la sută exacţi, e determinată de încercarea de a substitui politicile economice şi fiscale cu cele monetare...

Dar surprinzător este faptul că degetul pe rană nu a fost pus doar de analiştii independenţi, precum Nouriel Roubini, ci chiar de Banca Naţională a României, care a arătat spre deficitul bugetar şi a sugerat că e nesustenabil. Este aceeaşi bancă centrală care a finanţat indirect bugetul statului anul trecut la preţuri din ce în ce mai mici, în loc să rămână cu dobânzile sus pentru a forţa ajustări structurale la nivelul companiilor, băncilor comerciale şi administraţiei publice.

Acesta să fie motivul pentru care guvernatorul BNR iese şi discută despre necesitatea ajustării deficitului, cot la cot cu Roubini, însă nu pomeneşte nimic despre reducerea primelor (dobânzilor), pe fondul unui risc în creştere?! S-a încercat oare să fie păcăliţi cei care economisesc, pentru a-i "subvenţiona" pe aceia care trebuiau să treacă la regim?!

Din păcate, deşi actuala poziţie a BNR este lăudabilă, greşeala de a reduce dobânzile pe acumulare de deficite nu e una izolată. Leul s-a întărit până în 2007 în pofida fundamentelor economice, ceea ce n-a stimulat doar deficitul extern, ci şi creditul în valută şi achiziţia de imobile - factorii care au supraîncălzit economia românească.

Aprecierea monedei locale i-a determinat pe exportatori să dărâme fabrica deţinută şi să vândă terenul pentru a se construi pe el blocuri. Multe dintre aceste imobile însă n-au mai fost ridicate, fiindcă fluxurile financiare din străinătate s-au întrerupt, ceea ce face ca în momentul de faţă să n-avem nici blocuri, nici fabrici.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de