x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Meseria, brăţară de aur

0
Autor: Dragos Moldovan 19 Mai 2010 - 00:00
Curat de aur, coane Traiane! Scli­peş­te de-ţi ia ochii. Mata ştii bine, ce mai încoace încolo, valoarea aurului curat e baza în viaţă. Te scoate de la ananghie, ai brăţară de aur, nu mori de foame. N-ai grija zilei de mâine. Faci apel la ea, la brăţară.

Te întorci la materia de bază cum ar veni. La me­serie, la aur. Cum zicea nea Traian: bre, nu mă mai aleg preşedintele României, bafto-delo-delo, „auguri / v-am pupat pe ceru' gurii", aufi­dăr­zen, orvoar, gudbai, arivederci, bună-seara dragi telespectatori („d­o­brî­ve­cer dragîsritirli" - amintirile unui mi­cro­­bist ratat), mă fac iar căpitan, plec pe mare, un vapor s-o mai găsi şi pentru mine. Aşa traduc eu mesajul prezidenţial de acum un an şi ceva care, prin exemplul personal al celui mai înalt vârf politic din ţară, ne îndemna la muncă.

Adică ditamai huiduma de demnitar s-a dus şi şi-a dat examenul de înnoire a brevetului de căpitan de vapor ca orice huidumă de barosan de oriunde din România, fără niciun fel de fiţe ori discriminări pozitive. Şi uite-l acum. Bine-mersi, nu-şi face probleme că ce-şi pune pe masă mâine, că poate copiii, fete de măritat, deh, au nevoie de ceva. Nu. E liniştit. Şi asta nu pentru că e preşedintele ţării pe care o locuim şi noi, nicidecum!, asta dimpotrivă, îi creează disconfort, bătăi de cap. Traian Băsescu e liniştit pentru că are brăţară de aur, meserie.

Adică nu profesie, asta-i altceva. Meseria-i meserie, ce ştii să faci nene, asta-i. De aia în înţelepciunea lui, poporul român nu s-a referit la profe­sie ci la meserie când a vorbit de bră­ţa­ră din aur. O meserie de exemplu este să ştii să furi. O altă meserie - aur curat - este să ştii să îmbârligi omul, să-l ameţeşti de cap până face ce vrei tu, îţi dă banii, te votează şef, semnează hârtiile pe care i le pui în faţă. Marfă meseria asta, foarte căutată şi foarte bine plătită.

Altă meserie care sclipeşte orbitor (ca să citez din cei de meserie „iluştri" ceva) este aia de cuvântător, în sensul de omu' care vorbăluieşte, adică emite cuvinte în public aşa cum omul tre­bă­luieşte prin casă şi emite praf în aer. Mai există şi altfel de meserii despre care nu e cazul să pomenesc. Alea sunt brăţări din aur ieftine de tot, pe care în vremuri mai răsărite şi le-ar permite şi cei mulţi.

Da' acum nu mai e aşa. Acu' a-n­ce­put epoca lu' „meserie, te halesc"! Muncă pentru haleală. Şi aia pe spongi, mare atenţie la neatenţie! Asta-i cu brăţara de aur, o ai cât o ai şi dac-o ai şi nu eşti şmecher de şmecher şi bengos şi n-ai banu' grămadă şi dacă n-ai pe lângă brăţara aia de aur şi-un ghiul de pla­ti­nă cu diamant de două­zeci şi patru de karate (atestat în tu­nuri financiare, mangleala banului public şi lipeala cu autorităţi) tot de­gea­ba. Porţi bră­ţa­ră de aur da' tot Amă­răşteanu' te cheamă, vede ori­ci­ne că până la urmă ajungi să-ţi dai pe nimic brăţara aia de aur, ca să ai ce să haleşti.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de