x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Migraţia?! Statistica n-a auzit de ea!

0
Autor: Ilie Serbanescu 17 Iun 2008 - 00:00

Pusă în situaţia de a dirija o parte din contribuţiile pentru pensii ale angajaţilor către fondurile de pensii administrate privat, Casa Naţională a Pensiilor a trebuit să dea publicităţii pentru prima dată numărul celor care sînt înregistraţi cu statut de salariat în virtutea unuia singur din contractele de muncă. S-a constatat că este vorba despre 5.542.000 de persoane, cu aproape 740.000 mai multe decît Institutul Naţional de Statistică (INS) prezintă ca fiind numărul de salariaţi din România (4.803.600). De partea INS este caracterul de bază oficială al datelor, de partea Casei de Pensii se află faptul că este vorba despre bani peşin (bani încasaţi, bani vărsaţi).



Pusă în situaţia de a dirija o parte din contribuţiile pentru pensii ale angajaţilor către fondurile de pensii administrate privat, Casa Naţională a Pensiilor a trebuit să dea publicităţii pentru prima dată numărul celor care sînt înregistraţi cu statut de salariat în virtutea unuia singur din contractele de muncă. S-a constatat că este vorba despre 5.542.000 de persoane, cu aproape 740.000 mai multe decît Institutul Naţional de Statistică (INS) prezintă ca fiind numărul de salariaţi din România (4.803.600). De partea INS este caracterul de bază oficială al datelor, de partea Casei de Pensii se află faptul că este vorba despre bani peşin (bani încasaţi, bani vărsaţi).

Nu doar despre simple nepotriviri legate cel mai probabil de criteriile diferite cu care operează instituţiile statului în România, ci de un adevărat haos este vorba însă în materie de demografie pe ansamblu. Vreo 2-3 milioane de români sînt plecaţi în străinătate, dar pentru INS doar vreo 100.000 de români figurează ca plecaţi în străinătate. Este vorba doar despre cei care lucrează în străinătate pe baza unui contract oferit prin intermediul instituţiilor statului român. Pentru INS, restul, cei plecaţi la muncă în străinătate, figurează ca fiind în ţară şi, întrucît nu au un loc de muncă în România, sînt trecuţi în categoria persoanelor neocupate.
Implicaţiile nu sînt ale vreunei simple omisiuni sau nepotriveli. Sînt realmente dezastruoase.

Rata de ocupare a persoanelor apte de muncă este scăzută şi n-ar putea fi altfel în măsura în care vreo 2-3 milioane de români trec în statistici că taie frunză la cîini prin România! Angajatorii români şi străini din România se plîng peste tot că nu găsesc braţe de muncă, dar din statistici reiese că în România este pletoră de forţă de muncă. Dintr-un condei, deficitul de forţă de muncă nici nu există pentru statisticile româneşti. Şi deci, nici oficial, căci statisticile constituie document oficial.

O tragedie derivă din această abordare pentru cel mai sensibil sector al economiei: agricultura. Cei care lucrează sau fură prin străinătate, dar care pentru statistici se află prin România, neputînd fi înregistraţi nici în industrie, nici în servicii, sînt trecuţi în devălmăşie în agricultură ca lucrători fără loc de muncă. Adică şi tinerii care lucrează în construcţii prin atîtea ţări, şi nomazii care hălăduiesc prin Italia sau Spania! Agricultura românească apare cu o ocupare disproporţionată, care încă exista acum cîţiva ani, dar care nu mai există acum din cauza migraţiei! Dimensiunile restructurării de personal din agricultură apar probabil nerealiste. Oricum, cert este că nimeni nu ştie de fapt cîţi oameni mai lucrează realmente în agricultură şi mai ales cîţi dintre ei au 40-50 de ani, căci siguri sînt doar cei de 50-60 de ani şi peste, care au nevoie însă nu de restructurare, ci de acompaniament social pentru scoaterea la pensie. Dacă nu cumva mai aşteptăm puţin, pînă se trezeşte şi statistica, şi nu va mai fi nevoie de nimic, pentru că între timp îşi va face treaba biologia însăşi!

Şi toate acestea pentru că statistica românească nu ia în considerare – aşa, pur şi simplu, de te ia pe tine cu ameţeli! – fenomenul migraţiei, cu toate că acesta a ajuns la cote apocaliptice, de bejenie naţională. De fapt, pentru Anuarul statistic, document oficial al statului român, fenomenul migraţiei practic nici nu există!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   romania,   sînt

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de