x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mircea cel Bătrân la Uzinele Republica

0
Autor: Florin Condurateanu 05 Oct 2015 - 07:41
„A trebuit să mă duc de vreo trei ori la Republica, sabia lui Mircea n-a ieşit din prima. După prima încercare a strungarilor, spada marelui domnitor era aşa de grea, de nu puteam nici s-o ridic, darămi¬te s-o rotesc. Pune mâna pe ea să vezi şi acum câte kilograme are, noroc că eu am jucat rugby şi am braţe puternice”. Sergiu Nicolaescu a arătat pentru prima dată sabia lui Mircea cel Bătrân din film în emisiu¬nea mea, o spadă de-un metru, dintr-un oţel de înaltă calitate. Cu ea a stat la brâu Nicolaescu în filmul cu măreţie, „Mircea”. Domnitorul care devenise un nume respectat şi influent în acele vremuri era în reali¬tate un bărbat falnic, destul de tânăr, elegant, îmbrăcat după moda de la curţile de vază ale Europei. I s-a zis o vreme Mircea cel Bătrân nu în sensul de vârstnic, ci cu înţelesul de înţelept. Geniul lui Eminescu a modificat puţin apariţia voievodului de succes, „un bătrân atât de simplu după vorbă, după port”, „eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul”, şi asta pentru a preamări victoria superbă a domnitorului muntean cu oaste mult mai mică decât puhoiul armatei otomare, dar cu oşteni curajoşi şi gata să moară pentru apărarea gliei. Iar sfidarea sultanului „ca întreg Aliotmanul să se-mpiedi¬ce de-un ciot”, s-a dezumflat ridicol când Mircea, cu politica lui deşteap¬tă, a ajuns să se amestece în succesi¬unea la tronul de sultan al Înaltei Porţi, Ţara Românească dobândise o poziţie însemnată, astfel că a mizat pe unul din fiii sultanului. Sergiu Nicolaescu l-a introdus pentru prima dată în- tr-un film curat istoric pe Vlad Ţepeş, sânge din sângele lui Mircea. Într-o scenă, marele domnitor îl obligă pe nepo¬tul încă de-o şchioapă să privească pe fereastră cum erau executaţi nişte boieri trădători de neam. Ceauşeştii au interzis premiera filmului „Mircea”, îi dăduseră ordin lui Nicolaescu să rostească idei din discursurile Tovarăşului când purta coroana Ţării Româneşti pe cap. Sergiu n-a acceptat, nu s-a prezen¬tat nici la convocarea mânioasă a Ceauşeştilor, şi premiera filmului a avut loc la Oradea, mai pe ascuns.
 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de