Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Să te ferească Cerul să trăieşti vremuri interesante", spune o
înţeleaptă urare asiatică. Din păcate, actualitatea numai banală nu
este. Bursele se prăbuşesc pretutindeni în lume, băncile sunt
ameninţate de faliment, economia globală e la un pas de recesiune.
Guvernele marilor puteri încearcă să resusciteze piaţa financiară, prin
naţionalizări şi transfuzii masive de capital. Primele unde de şoc ale
crizei internaţionale au ajuns şi în România, dar politicienii de
la Bucureşti nu prea au timp să le observe. Sunt ocupaţi cu pregătirile
pentru alegerile din noiembrie. Promisiunile lor demagogice au
declanşat deja o escaladă a revendicărilor sindicale. Bugetul e
vampirizat de pomeni electorale iresponsabile.
Intrăm în furtună cu o corabie pilotată de nebuni. Unde sunt minţile
lucide? Unde sunt vizionarii? Ei bine, câţiva dintre ei se află zilele
acestea la Sinaia, unde se desfăşoară a şaptea ediţie a simpozionului
internaţional "Penser L'Europe", organizat de Academia Română şi de
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. Istorici, literaţi, savanţi,
economişti şi diplomaţi se întâlnesc pentru a dezbate marile teme ale
lumii de azi, dar şi de mâine. "Este un club al oamenilor ideilor" –
explică Eugen Simion, principalul arhitect al acestor reuniuni anuale.
Un club foarte elitist. Printre participanţii acestei ediţii se numără
Jaime Gil Aluja, preşedintele Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi
Financiare din Barcelona; celebrul istoric, jurnalist şi politolog
polonez Adam Michnik; reputatul neurolog israelian de origine română
Jean Askenasy, director al "Institutului de studii asupra somnului" din
Tel Aviv; urbanistul Alessandro Bianchi, rectorul Universităţii din
Reggio Calabria şi ministru al Transporturilor în Guvernul Prodi;
ambasadorul algerian Mohamed Laichoubi; sau marele arhitect canadian de
origine română Dan Hanganu.
Dincolo de anvergura participanţilor, marele atu al reuniunilor de la
Sinaia este perspectiva multidisciplinară. Organizatorii au cultivat
încă de la început diversitatea de opinii şi de competenţe. Tocmai de
aceea "Penser L'Europe" nu a devenit un simplu exerciţiu de retorică
academică, prilej de complimente politicoase între confraţi blazaţi.
Tentaţia admirării propriului buric a condamnat la irelevanţă multe
demersuri ale elitelor intelectuale. "Cultura nu trăieşte autonom, ea
depinde de mulţi factori, face parte dintr-o reţea la capătul căreia se
află, inevitabil, economia şi politica" – explică Eugen Simion.
Dar mai avem timp să ne gândim la cultură când criza mondială bate la
uşă? Nu cumva "ţara arde şi baba se piaptănă"? Nicidecum. Dimpotrivă,
în astfel de momente de răscruce e nevoie mai mult decât oricând de o
reexaminare lucidă a valorilor comune. Tocmai pentru că "lumea se
transformă din temelii, sub ochii noştri", aşă cum avertiza încă de
anul trecut Jaime Gil Aluja. Previziunile sale par acum profetice:
"Toate teoriile economice considerate până de curând imuabile au
început să dea rateuri. Sunt incapabile să descrie noua realitate
creată de globalizare. Vechile modele – aplicate cu succes timp de
decenii – nu mai funcţionează. Totul trebuie regândit." Exact asta îşi
propun participanţii la simpozionul de la Sinaia: să anticipeze
modelele – economice, sociale, culturale – spre care tinde lumea de
mâine. Să-i descopere mecanismele, oportunităţile şi riscurile. În
vremuri atât de primejdios de interesante, este vital să înţelegem spre
ce ne îndreptăm.
