x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mise-en-place la sărăcie și haos

0
Autor: Dan Constantin 03 Iun 2020 - 08:00
Mise-en-place la sărăcie și haos


Lipsa de pregătire la agresiunea COVID-19 a fost generală în Europa și Statele Unite. Doar sistemele bazate pe disciplina asiatică au putut o repliere din mers. China și Coreea de Sud, unde ființează o organizare de tip capitalism de stat, rezultatele în combaterea pandemiei au fost mai rapide, măsurile unitare fiind mai riguros impuse și respectate.

 

A arunca pisica moartă în curtea OMS reprezintă o manevră politică pentru disculparea conducătorilor care au ignorat semnalul de avertizare dat de organizație. Este trecut sub tăcere mesajul explicit adresat de directorul general al OMS la Conferința pentru Securitate de la München în 14-16 februarie 2020, unde au fost prezenți în plen lideri de primă mărime din SUA, Rusia, Franța, Italia, UE, NATO ș.a.m.d. Chiar și prim-ministrul României, prezent la reuniunea de la München, refuză să explice de ce nu a anunțat, la revenirea în țară și în ședințele de Guvern, pericolul care ne păștea. Rămâne un mister această omerta, cu nuanță de complot la sănătatea publică a planetei...

 

La nivelul Uniunii Europene, planurile de relansare a economiei lovite de criza cornavirus cuprind un capitol distinct pentru o „Europă a sănătății”. În fostul buget UE, la acest capitol erau 400 milioane de euro, pe baza cărora s-au putut înjgheba, în stare de alarmă, minime acțiuni de răspuns la penuria de materiale de protecție și medicamente. Odată cu noul buget multianual și pachetul de relansare, liderii din UE, care se vor reuni în 18-19 iunie, au în mapele de negociere și programul „EU4 Healts”, cu o alocare de 9,5 miliarde de euro. Prin această finanțare se urmărește exact ce a lipsit la nivel unional, dar și național-prevenție, pregătirea răspunsului la crize, aprovizionarea de materiale, echipamente și medicamente. Agenția Europeană a Medicamentului urmează să-și sporească atribuțiile și autoritatea pentru supravegherea stocurilor, coordonarea între agențiile naționale și, esențial, o întărire a producției de medicamente. În prezent, 40 la sută dintre medicamente sunt produse în terțe țări; principiile active asigurate din China și India au o pondere de 80 la sută. Acum înțelegem de ce podurile aeriene cu încărcături salvatoare de materiale și medicamete legau, în aprilie și mai, Europa de China. România a avut capacități bine dezvoltate în industria pharma, o rețea de centre de cercetare și testare a medicamentelor, care s-au diminuat, unele până la lichidare. O politică națională, conectată nu la interesele altora, care să mai valorifice din cioburile rămase după dezastruoasa dezindustrializare a „obsedantului deceniu” postrevoluționr, ar avea o bază de renaștere. Acum înțelegem mai bine și ce greutate a avut șansa ratată de a fi găzduit în România Agenția Europeană a Medicamentului, mutată de la Londra după Brexit.

 

Observăm cu îngrijorare cum relaxarea ia o turnură anarhică. Bășcălia reglementării pentru purtatul măștii în interior pleacă de la Guvern, chiar din biroul premierului pus pe paranghelii. Nu mai e de mirare că scopul esențial al renunțării la restricții și trecerea pe răspunderea personală a protecției este înțeles și prezentat absolut simplist, ca având finalitate în funcționarea teraselor. Problema relansării economiei se oprește doar la mise-en place-ul băutorilor de bere, dar nu ajungem la o dezbatere privind reluarea activității industriale și a investițiilor. Ce s-a întâmplat cu starea de sănătate a angajaților după reluarea lucrului la Dacia cred că e mai relevant decât starea psihică a terasistului care e pus la doi coți distanță de alt comesean. Acest gen de abordare tabloidă ne face să uităm că România mai „câștigă” și alte... ultime locuri în Europa.

 

EUROSTAT menționează că suntem țara cu doar 0,1 la sută angajați în industria editorială din totalul locurilor de muncă; Germania are 1,3 la sută. Deci avem prea puțini ziariști și de aceea nu prindem informația că România alocă doar 100 euro anual pe locuitor pentru beneficii de protecție socială, unde intră statistic și sumele date de stat ca ajutor pentru îngrijirea copiilor. Altfel, nu uităm să dăm mesaje de 1 Iunie.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de