x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Modelul Faruk

0
Autor: Dan Dumitrescu 14 Iun 2008 - 00:00

Punctul pe EI
Faruk trăieşte la voia întîmplării, rătăcit într-un destin croit anapoda. Uită repede ce-a fost ieri fiindcă habar n-are ce va fi mîine. Numără zile petrecute fără rost, eliberat de orice apăsare.



Punctul pe EI
Faruk trăieşte la voia întîmplării, rătăcit într-un destin croit anapoda. Uită repede ce-a fost ieri fiindcă habar n-are ce va fi mîine. Numără zile petrecute fără rost, eliberat de orice apăsare. Faruk (aşa se aude numele lui, dar nu ştiu dacă tot la fel se ortografiază) este un emigrant somalez a cărui călătorie nevoiaşă s-a oprit vremelnic în România. L-am cunoscut în urmă cu cîţiva ani. Eram împreună cu ziaristul şi prietenul meu Constantin Dinu (Conu), într-un loc de sporovăială ieftină, după o zi de muncă. Acolo a apărut întîmplător şi el. L-a salutat pe Conu, care mi-a zis la şicană: "Bătrîne şoricar, să-ţi prezint un nătărău simpatic, un stelist nenorocit". L-am invitat pe Faruk la o bere care n-a fost doar una. Dar nici multe n-au fost. Omul se grăbea pentru că la ora 11:00 se închideau porţile taberei de azilanţi în care locuia. A fost o seară plăcută. Faruk ştia tot ce mişcă în fotbalul românesc, cunoştea în amănunt toate dedesubturile vinovatei sale existenţe. Vocaţia sa polemică pe aceste teme reprezenta paşaport de bunăvoinţă în societăţile conjuncturale pe care le frecventa.

Anii au trecut fără a-l mai întîlni pe Faruk. Pînă miercurea trecută. Aştepta să mai treacă văpaia de peste zi, sprijinind un loc umbros din spatele magazinului Romarta. M-a prins în coada ochiului, dar a rămas fără iniţiativă. Dacă eu n-aş fi acţionat, el nu m-ar fi deranjat din drumul către studioul B1TV, unde urma să prestez la "6, vine presa!". Numai că mie îmi făcea plăcere să-l reîntîlnesc. I-am întins mîna, iar el nu mi-a mai dat timp să cheltuiesc formule idioate de salut sau de bună revedere. Era nevorbit şi a trecut la atac. "Te duci la emisiune. Salut-o pe «zora» mea Bela. Nu-mi place de voi. Nu sînteţi patrioţi. Nu ţineţi cu România. Eu am spus de la început, înainte să înceapă turneul, nu după meciul cu Franţa, că România şi Olanda merg mai departe. Franţa şi Italia, gata, la gîrlă, la Somalia. Să spui asta. Invită-mă să spun eu dacă nu spui tu. În rest nu-mi place. Poate Spania, poate Portugalia. Dar nu-mi place. A ajuns Cupa Africii să fie mai bună decît Euro. Dar şi acolo, voodoo şi cap de porc...".

M-au urmărit spusele lui Faruk. Nu ştiu cîtă dreptate avea. Dar ştiu precis că avea atitudine şi că acceptă să cheltuiască pasiune total dezinteresat. Ce bun şi ce trist e Faruk. Speră în locul nostru. Şi ne ceartă pentru că ne căutăm satisfacţia în vrajbă, pentru că nu ştim să ne bucurăm. El face asta. El, cel care fugind de sărăcia de-acasă a avut ghinionul (soartă tragică, după cum spuneam) să se oprească în România.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   faruk

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de