Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intre tinerii rusofoni cosmopoliţi şi bătrănii romănofoni filocomunişti lipseşte, momentan, la apel, o foarte largă categorie socială. Cea mai activă, atăt de activă, incăt nici nu prea stă pe acasă. Care ii hrăneşte, din exilul voluntar de la Moscova, Milano sau Barcelona, şi pe copii, şi pe bătrăni.
Timp de o lună, 20 de redactori şi fotoreporteri de la ziarul nostru au făcut stagiu de documentare in Basarabia. I-am insoţit in această călătorie spre miazăzi şi spre inapoi şi-am tot istorisit ce-am văzut in serial, de la jumătatea lunii iunie pănă zilele acestea. In spaţiu, călătoria a fost scurtă, căt prin vreo şase judeţe de-ale noastre. In timp a fost mai lungă, cale de vreo 15 ani in urmă. Teleportarea a fost, recunosc, buimăcitoare pentru colegii mai tineri, care işi mai amintesc vag de Romănia de la inceputul anilor â90 şi deloc de ce a fost mai inainte.
Eu imi amintesc, insă, şi regăsesc in provincia ce se străduieşte din răsputeri să se definească intr-un fel, ca stat, sindromul societăţii socialiste in curs de dezvoltare a capitalismului sălbatic şi a acumulării primitive de capital. Adică ce era şi pe la noi acum vreo 15 ani, o societate bulversată axiologic, care se teme grozav de viitor şi urăşte de moarte trecutul spre care jinduieşte. O lume a paradoxurilor, in care comuniştii la putere deţin bogăţia, iar capitaliştilor din opoziţie le lipseşte capitalul. Tinerii rusofoni tănjesc la Europa capitalistă care incepe cu Romănia, iar bătrănii romănofili visează la intoarcerea colhozurilor şi a sovietelor. Desigur, componenţa etnică aparte a acestei tentative de ţară complică mult tabloul şi o distinge evident de Romănia perioadei de referinţă. Insă reflexele condiţionate ale animalului social seamănă pănă la identitate.
De curănd, Capitala i-a votat pe liberalii romănofili şi capitalişti. Capitala e a tinerilor care urmăresc MTV şi Discovery in ruseşte, adoră blugii de firmă, internetul, discoteca, telemobilul, iubesc modul de viaţă european. Tinerii urăsc comunismul pentru simplul motiv că-n Europa traiului bun şi liber acesta nu mai e la modă. Pentru ei, Romănia nu mai inseamnă altceva decăt o ţară europeană in care se trăieşte mult mai bine.
Bătrănii din sate sunt exact pe dos. Vorbesc romăneşte şi se simt romăni, nişte romăni exilaţi şi abandonaţi. N-au internet, ziare şi reviste, nu călătoresc dincolo de graniţa satului lor, nu ştiu decăt vag ce se intămplă in lume, n-au bani, au doar pămăntul pe care-l muncesc in pagubă şi pensia pe care le-o dau Ei. Care Ei? Ei, comuniştii, cine altcineva, că doar Ei sunt la putere, nu Ei sunt cei care au dat lefuri pănă nu demult, cine ne-o da nouă pensii dacă Ei n-or mai fi? Or veni străinii să ne cumpere ţărişoara, să ne ia pămăntul şi pensiaâ¦
Iţi mai aminteşti, cititorule, căndva era şi pe la noi aşaâ¦
Intre tinerii rusofoni cosmopoliţi şi bătrănii romănofoni filocomunişti lipseşte, momentan, la apel, o foarte largă categorie socială. Cea mai activă, atăt de activă incăt nici nu prea stă pe acasă. Care ii hrăneşte, din exilul voluntar de la Moscova, Milano sau Barcelona, şi pe copii, şi pe bătrăni. Ar fi 800.000 de oameni după unii, 600.000 după alţii, dintr-un total de 4,5 milioane de suflete. Alungaţi de mizerie din ţara fără economie şi fără prezent, se vor intoarce intr-o zi cu bani, cu principii şi cu idei. Atunci, ei vor hotări incotro se va indrepta Moldovica lor.
Romănica noastră şi-a ales drumul şi indrăznesc să cred că nu politicienii, ci căpşunarii noştri, fraţii, verii şi părinţii lor ne-au aşezat in răndul lumii. Atăt de stupide ni se par acum sloganurile la modă căndva, "Nu ne vindem ţara!", "Noi muncim, nu găndim!"⦠Tocmelile politico-sindicalo-civice din Piaţa Universităţii sau din Piaţa Victoriei s-au mutat pe blogurile politicienilor, că romănul are acum de lucru şi nu-şi pierde vremea cu prostii. Timpul pare să le aşeze şi să le vindece pe toate.
Dincolo de Prut, in copilăria democraţiei din Basarabia, burghezul comunist Voronin stărneşte sila şi hazul căutănd să crească pensiile ţăranilor de două, poate şi de trei ori. Doar aşa speră să mai căştige in 2009 un mandat, de teamă să nu ajungă la puşcărie cu tot cu fecior, camarilă, căţel şi purcel. Se zbuciumă prin mănăstiri cu televiziunile după el, ameninţă cu apocalipsul, cu venirea devastatoare a romănilor, dacă n-or mai fi dumnealor la putere, adică el, camarila, feciorul, căţelul şi purcelulâ¦
Tranziţia lor e mai lungă ca a noastră, deznodămăntul nu poate fi decăt unul singur. Dar avem noi interesul să le-o scurtăm? Unul din patru moldoveni a anunţat in scris dorinţa de a deveni cetăţeni romăni. Ne trebuie nouă asemenea cetăţeni? Ori ne e mai comod să ne vedem de drum fără ghiulele la picioare, indărătul zidului ridicat de o parte şi de alta a Prutului? Se pare că Romănica noastră va alege calea mai lungă şi mai sigură, lăsănd Moldovica lor să-şi lichideze pe indelete toate fantomele trecutului şi apoi să inveţe singură mersul de-a buşileaâ¦
